Producătorul detectoarelor ADE 650 şi ADE 651 susţinea că acestea pot descoperi diverse substanţe până la distanţa de 1 km sub pământ, scrie The Independent. Mostre din substanţa ce se dorea a fi detectată erau ţinute într-un borcan timp de o săptămână, împreună cu un card pentru ca acesta „să se îmbibe” cu vaporii respectivi. Ulterior, cardul era introdus în detector.
Procurorul Richard Whittam a spus în timpul procesului că firma britanicului îşi promova produsele în faţa guvernelor din toată lumea, descriind detectoarele ca având calităţi ce ţin de domeniul fantasticului. Astfel, obiectele sau substanţele puteau fi detectate la adâncimi de până la 1 km sub pământ, la 5 km din aer şi 31 metri sub apă.
„Dispozitivele nu funcţionau, iar McCormick ştia că nu funcţionează (…) Dispozitivele vândute erau scumpe. Nu existau preţuri fixe, dar ADE 651 putea fi vândut şi cu 40.000 de dolari bucata”, a afirmat Whittam. Experţii chemaţi să depună mărturie au precizat că ADE 651 „nu are fundament ştiinţific, nu funcţionează în conformitate cu legile cunoscute ale fizicii şi este complet ineficient ca echipament de detectare”.
„Detectorul-minune” a atras atenţia autorităţilor din mai multe ţări care l-au achiziţionat. Pe lângă Irak, Niger şi Georgia, s-au mai păcălit poliţiştii din Kenya, gardienii închisorilor din Hong Kong, vameşii din Thailanda şi armata din Egipt. Potrivit The Independent, McCormick a câştigat circa 50 de milioane de lire sterline din vânzarea celor două modele, 37 de milioane plătind doar irakienii.
În Irak au apărut şi primele semne de întrebare legate de funcţionarea aparatului când acestea s-au dovedit complet inutile în prevenirea atentatelor cu bombă. Ulterior, s-a descoperit că dispozitivul era copiat după un detector american de mingi de golf pierdute. Numai că detectorul de mingi costa 13 lire, pe când suma maximă la care a ajuns un detector fabricat de McCormick este de 27.000 de lire.
În timpul procesului, McCormick a spus că un detector fabricat de firma sa a fost folosit pentru a verifica un hotel în România înaintea vizitei unui preşedinte american în anii ’90. „N-am avut aprecieri negative de la clienţi”, a spus McCormick.
Jurnaliştii de la cotidianul.ro au descoperit că un dispozitiv creat de către McCormick a fost utilizat de către SPP în timpul căutărilor cadavrului Elodiei Ghinescu. Un proces-verbal din dosarul Elodiei arată că procurorul Dan Romulus Varga a cerut ajutorul unui colonel SPP, Ion Teodorescu, care a venit cu un detector ADE 650 în care au fost introduse câteva fire de păr de-ale Elodiei pentru a căuta corpul acesteia în comuna argeşeană Uda, comună alcătuită din 12 sate.
Însoţiţi de şeful de post, cei doi s-au apucat să o caute pe Elodia prin şapte cimitire, în curtea unei biserici şi în gospodăria părinţilor poliţistului Cristian Cioacă, soţul Elodiei, judecat pentru uciderea fostei avocate. Căutarea s-a dovedita la fel de eficientă ca acea organizată de Dan Diaconescu, în zilele cînd OTV-ul încă mai funcţiona: adică nu s-a găsit nimic.
Ce intrigă este faptul că expediţia organizată de vajnicii oameni ai legii a avut loc pe 10 octombrie 2012, la doi ani de când scandalul escrocheriei lui James McCormick a izbucnit în Marea Britanie.