Când pică Paştele ortodox 2024 și Paştele catolic 2024. Diferenţă mai mare de o lună între ele

Paştele ortodox 2024 se sărbătorește la o dată diferită de Paștele catolic 2024. Paștele 2024 ortodox pică duminică 5 mai, iar Paștele 2024 catolic este duminică 31 martie.

Pentru prima dată după 2013, între Paştele Catolic şi Paştele Ortodox o să fie o pauză de mai bine de o lună. Asta pentru că Paştele la catolici va pica anul viitor pe data de 31 martie. În ultimii ani, Paștele Ortodox a mai picat în luna mai în 2016 (1 mai) și în 2021 (2 mai).

Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos este cea mai mărită, îmbucurătoare și solemnă dintre toate sărbătorile din an, iar Duminica Învierii guvernează realizarea întregului ciclu mobil de sărbători din anul bisericesc. Paștele a fost sărbătorit pentru prima dată în istorie în jurul anului 1400 î.Hr. La acea dată, evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura în cartea Exod (n.n. – ieșirea) din Vechiul Testament ne oferă instrucțiunile pe care Dumnezeu le-a dat pentru sărbătorirea Paștilor în timpul lui Moise, informează site-ul CreștinOrtodox.ro. Evreii din antichitate își aminteau că Dumnezeu i-a salvat din robia în care se aflau în Egipt.

Zile libere 2024. Veste proastă pentru români, câte pică în weekend

Paștele ortodox 2024 este în data de 5 mai, iar Paștele catolic 2024  se sărbătorește în 31 martie. Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.

Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Floriile 2024. Când sunt Floriile ortodoxe 2024 și Floriile catolice 2024
Floriile ortodoxe 2024, vor avea loc duminică, 28 aprilie, iar Floriile catolice 2024 vor fi în ziua de duminică, 24 martie. Sărbătoarea Floriilor este primită cu bucurie de toți credincioșii, dar cu înțelegerea faptului că săptămâna ce urmează, numită Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, este una a tristeții.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru.

Concediul de odihnă 2023. Aceste zile se taie, ce trebuie să ştie angajaţii! Până la ce dată se pot recupera zilele libere din 2022

Calendar creștin: Când pică Paștele ortodox 2024 și Paștele catolic 2024. Sărbători de Paște 2024 și în urmatorii ani. Când cade în anul 2025, 2026.

Paștele ortodox 2024 este în data de 5 mai, iar Paștele catolic 2024  se sărbătorește în 31 martie.

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.

Citește și: cele mai frumoase mesaje de Paște pe care le poți trimite celor dragi.

Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Floriile 2024. Când sunt Floriile ortodoxe 2024 și Floriile catolice 2024
Floriile ortodoxe 2024, vor avea loc duminică, 28 aprilie, iar Floriile catolice 2024 vor fi în ziua de duminică, 24 martie. Sărbătoarea Floriilor este primită cu bucurie de toți credincioșii, dar cu înțelegerea faptului că săptămâna ce urmează, numită Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, este una a tristeții.

În ziua de Florii, în unele regiuni, în toate casele se coc atâtea pâini de grâu câți membri are familia. Pâinile variază ca formă și mărime conform vârstei celor din familie.

Alt obicei specific zilei de Florii este acela ca fetele să fiarbă, la miezul nopții spre Florii, apă cu bucuioc și să se spele cu ea pe cap a doua zi pentru a avea păr frumos și strălucitor.

În ziua de Florii unele gospodine scot hainele și veșmintele la aer în curte. Acestea se scutură de praf și, în plan simbolic, de rău și de urât.

Citește și: Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști
Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

Citește și: mesaje de anul nou și urări de Crăciun pentru prieteni
Cât ține Postul Mare
De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru.

Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.

CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2024 și în următorii ani:
Când pică Paştele Ortodox în anii 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030
Paștele Ortodox din anul 2020 până în 2030:
Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie
Când cade Paştele Catolic între anii 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030
Paștele Catolic din anul 2020 până în 2030:
Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie
De ce Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la date diferite
Două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină, stau la baza calculării datei la care creștinii sărbătoresc Paștele. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paștelui eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt.

La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paștelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic și a șaptea lună (a opta în anii bisecți) a anului secular.

De când nu se mai sărbătoresc Paștele ortodox și cel catolic la aceeași dată

Inițial, Biserica Răsăriteană și cea Apuseană sărbătoreau Paștele la aceeași dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creștină a fost împărțită în două — cea Apuseană sub autoritatea papei și cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia față de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferența dintre cele două calendare, care la sfârșitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, și după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieții publice, a făcut ca și bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Calendarul gregorian
Congresul interortodox desfășurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian și în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paștelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian și Paștele după cel iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză și cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paștele după calendarul gregorian.

Astfel, deși este cea mai importantă sărbătoare creștină, Paștele catolic și cel ortodox nu cad în aceeași zi decât rareori (așa cum s-a întâmplat în 2014 și în 2017). Paștele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie și niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai și niciodată în martie.

 

Zile libere 2024. Calendarul zilelor libere și a Sărbătorilor Legale

Zilele libere sunt așteptate an de an de fiecare dintre noi. Mulți vor să știe din timp când anumite pică zilele libere de la stat pentru a-și putea programa concediile în așa fel încât să economisească bani. Iată de ce zile libere se bucură românii în 2024, conform informațiilor regăsite în calendarul sărbătorilor legale.

Chiar dacă mai e suficient timp până atunci, angajații vor să știe ce zile libere vor fi în 2024. Pentru 2024, veștile nu sunt chiar tocmai bune și asta pentru că 7 dintre zilele libere vor pica în weekend, față de 3 câte erau în 2023. Nici în 2022 nu am stat prea bine și asta pentru că 6 zile libere au picat în weekend. Deși există un proiect de lege depus în Parlament care arată că zilele libere care pică în weekend să poată fi recuperate ca fiind zile de odihnă, aleșii țării nu au luat încă o decizie în acest sens.

Astfel, în cazul în care zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează se suprapun cu sâmbetele şi duminicile, liberele să se acorde în următoarele zile, imediat după cele de repaus săptămânal, se arăta într-o propunere legislativă, inițiată de mai mulți deputați de la PNL și PSD.

În total, în 2024 sunt 17 zile libere, mai multe decât în 2023 când românii s-au bucurat de 15 zile libere. Față de 2023, zilele de 6 și 7 ianuarie, momente când creștinii ortodocși sărbătoresc Boboteaza și, respectiv, Sfântului Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion vor fi libere. Din păcate, aceste zile vor pica în weekend, adică sâmbătă și respectiv duminică.

Câte zile libere vor avea românii în 2024?
1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou) – luni și marți (4 zile, cu sâmbătă și duminică)
6 și 7 ianuarie (Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul) – sâmbătă și duminică
24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – miercuri
1 Mai (Ziua Muncii) – joi
3 mai (Vinerea Mare) – vineri
5 mai și 6 mai (Paște ortodox) – duminică și luni (a doua zi de Paște) – minivacanță de 4 zile (3-6 mai); posibil minivacanță extinsă 1-6 mai, în funcție de decizia Guvernului
1 iunie (Ziua Copilului) – joi
23 și 24 iunie (prima și a doua zi de Rusalii) – duminică și luni
15 august (Adormirea Maicii Domnului) – joi (posibil minivacanță de 4 zile, joi-duminică, în funcție de decizia Guvernului)
30 noiembrie (Sfântul Andrei) – sâmbătă
1 Decembrie (Ziua Națională a României) – duminică
25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun) – miercuri și joi (posibil minivacanță de 5 zile, dacă ziua de vineri, 27 decembrie, va fi declarată zi de punte)

Zilele libere legale nu sunt doar pentru bugetari, ci pentru toți angajații din România
Deși zilele libere de la stat sunt asociate cu angajații care lucrează în instituțiile de stat, legea spune negru pe alb că acestea trebuie să se acorde tuturor angajaților din România, deci, prin urmare și celor care lucrează la privat.

(1) Salariaților care lucrează în unitățile prevăzute la art. 140, precum și la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
(2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru muncă prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Art. 142. [compensarea muncii în zilele de sarbatoare] – Codul Muncii
Codul Muncii prevede că în eventualitatea în care nu se poate acorda unui angajat o zi liberă legală (și unde activitatea muncii necesită prezență chiar și în zilele de sărbătoare legală), angajatorul va avea obligația să acorde o altă zi liberă ulterioară angajatului/ angajaților care se află în această situație. Dacă nu se pot asigura zile libere, angajații vor beneficia de un spor la salariu.