Persoanele trimise în judecată sunt acuzate de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, luare şi dare de mită, potrivit Mediafax.
Pentru că ar fi făcut deconturi ilegale de analize, magistraţii i-au pus sub acuzare pe medicii: Carmen Simona Bizinche, Natalia Zarjinţchi, Sorina Crenguţa Şerboiu (medic specialist radiologie), Mohamad El- Rifai, Viorel Ordeanu, Monica Natalia Ţocu, Maria Munteanu, Muteba Kanda, Mihaela Liliana Ivaşcu (medic de familie), Mihaela Gheorghiu, Anda Mariana Iosup (medic de familie), Rodica Lazăr Contes (medic specialist pediatrie şi ecografie), Monica Ursu (medic specialist obstetrică şi ginecologie), Rodica Steluţa Matei, Corina Gabriela Iancu (medic endocrinolog), Sergiu Mihai Bârsan, Alexandru Cristian Vasile Bugarin, Răzvan Florea şi Bogdan Ioan Coculescu.
Alături de aceştia au fost trimse în judecată şi asistentele medicale: Teodora Marin, Mihaela Pană, Dănuţa Călin, Anca Luisa Teleguţă, Mihaela Luminiţa Cristea, Aurica Nimigean, Dana Maria Buduluca, Melania Pandrea, Corina Pantazi, Ileana Gheorghe, Cristina Alina Traşcă, Marinela Zărnescu şi Valentina Drăguşin.
În faţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti vor ajunge şi 12 angajaţi şi administratori a două laboratoare de analize, şi anume: Semseddin Daşkiran (administratorul CityLab), Suleyman Nemitanli (administratorul Uromed Center), Ioana Coconeanu (operator calculator CityLab), Alina Alexandra Eremia, Ana-Maria Baciu (biolog la CityLab), Irina Cristea (biolog la CityLab), Mihai Stanciu, Kamal Osman, Luiza Elena Iloiu, Constantin Stoica, Dănuţ Vlase şi Angelica Adriana Stanciu.
Dosarul a fost trimis de procurori la Tribunalul Bucureşti.
Potrivit procurorilor Parchetului Tribunal, angajaţii şi administratorii laboratoarelor de de analize medicale Uromed Center şi CityLab fraudau bugetul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) prin „decontarea frauduloasă a contravalorii unor bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice (analize) false şi unor bilete de trimitere pentru servicii medicale clinice (consultaţii) false”. Astfel, aceştia ar fi cauzat un prejudiciu de 2.145.781,26 de lei.
Magistraţii menţionează, în rechizitoriu, că, doar în perioada ianuarie 2011 – mai 2012, unul dintre laboratoare ar fi decontat de la CASMB 1.327.576,29 de lei cu titlu de analize, dintre care 953.956,59 de lei ar fi fost decontaţi fraudulos, fără a se efectua analizele (71,85 la sută activitate fictivă). Al doilea laborator ar fi decontat de la CASMB, în aceeaşi perioadă, 1.783.381,25 de lei cu titlu de analize, dintre care, susţin procurorii, 1.173.779,67 de lei au fost decontaţi fraudulos, fără a se efectua analizele (65,81 la sută activitate fictivă).
Potrivit rechizitoriului, direct sau prin intermediari, angajaţii celor două laboratoare stabileau legătura cu un medic specialist sau de familie, iar ulterior doctorii sau asistentele medicale (cu sau fără cunoştinţa medicului cu care lucrau) emiteau bilete de trimitere false pentru investigaţii paraclinice, compensate, fără acoperire în realitate.
„Biletele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi sau, deşi au fost consultaţi, nu li s-a recomadat efectuarea unor analize medicale; prin completarea rubricilor biletelor menţionate, medicul face menţiuni nereale cu privire la prescrierea efecuării analizelor în cauză”, se menţionează, într-un comunicat emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, către Mediafax.
Biletele ar fi fost completate de medic sau cu ajutorul asistentelor acestora, iar apoi erau înmânate angajaţilor celor două laboratoare, care le introduceau în circuitul laboratoarelor prin intermediul sistemului informatic Medis şi le înaintau spre decontare către CASMB, fără ca pacientul să beneficieze de acele analize gratuite şi fără ca laboratoarele să le efectueze.
Procurorii susţin că angajaţii laboratoarelor foloseau un limbaj codat când venea vorba despre biletele de trimitere false, pe care le denumeau „bomboane” sau „burţi”. Mai mult, arată procurorii, pentru a diferenţia biletele de trimitere reale de cele falsificate, angajaţii laboratoarelor ţineau o evidenţă informatizată şi scriptică.
„Angajaţii verifică biletele sub aspectul corectitudinii formale, completează în fals rubricile din bilete care ar atesta prezenţa pacientului, recoltarea probelor biologice şi efectuarea analizelor. Medicii de laborator, în schimbul unor sume de bani primite cu titlu de «salariu», lasă parafa angajaţilor laboratorului pentru a o folosi fără drept în falsificare biletelor sau a raportărilor”, se arată în comunicatul Parchetului Tribunal.
Angajaţii celor două laboratoare solicitau decontarea valorii biletelor, falsificate în luna anterioară la CASMB, la începutul fiecărei luni.
Pentru serviciile lor, arată procurorii, medicii primeau 10 la sută din valoarea analizelor recomandate în biletele de analiză falsificate eliberate, iar asistenţii care falsifică bilete primeau, în anul 2011, sume fixe pentru fiecare bilet, iar, în 2012, 10 la sută din valoarea analizelor prescrise în biletele de analiză falsificate eliberate.
În 30 martie, două complete de judecată de la Tribunalul Bucureşti au dispus arestarea preventivă a 22 dintre cele 37 de persoane reţinute de procurorii Parchetului Capitalei în dosarul decontărilor ilegale de analize medicale, alte 15 fiind lăsate libere. Deciziile au fost contestate la Curtea de Apel Bucureşti
Procurorii susţineau, în martie, că medicii ar fi emis aproximativ 14.000 de buletine de analize fictive pe numele a circa 800 de persoane, din valoarea cărora îşi opreau 10 la sută.
Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe 16 aprilie, recursurile faţă de arestarea preventivă formulate de 16 medici şi asistente.
În 5 aprilie, un alt complet al Curţii de Apel Bucureşti a judecat contestaţiile formulate de alte şase persoane arestate în acest dosar, precum şi recursul procurorilor în cazul altor 12 medici şi asistente care în urma deciziei din 30 martie a Tribunalului Bucureşti au fost lăsaţi liberi.
Instanţa a respins recursurile formulate de Suleyman Memitanli (administratorul Uromed Center), Ioana Coconeanu (operator calculator CityLab), Alina Alexandra Eremia (asistent medical la CityLab), Ana Maria Baciu (biolog la CityLab), Irina Cristea (biolog la CityLab) şi Valentina Drăguşin (asistent medical). Decizia este definitivă, astfel că aceştia vor fi cercetaţi în continuare în arest.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis în parte recursul procurorilor şi au dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a şase medici şi asistente în cazul cărora Tribunalul Bucureşti a dispus în 30 martie cercetarea în libertate. Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a emis mandate de arestare pentru Sergiu Mihai Bârsan (medic cardiolog), Aurica Nimigean (asistent medical), Dănuţa Călin (asistent medical), Teodora Marin (asistent medical), Alexandru Cristian Vasile-Bugarin (medic de laborator la Uromed şi apoi la CityLab) şi Bogdan Ioan Coculescu (medic de laborator la Uromed).
Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a respins propunerea procurorilor de arestare preventivă a altor şase medici şi asistente în cazul cărora Tribunalul Bucureşti a dispus cercetarea în libertate, cu interdicţie de a părăsi ţara. Astfel, vor fi cercetaţi în continuare în libertate Corina Pantazi (asistent medical), Dana Maria Buduluca (asistent medical), Melania Pandrea (asistent medical), Viorel Ordeanu (medic de laborator la Uromed), Sorina Crenguţa Şerboiu (medic specialist radiologie) şi Mohamad El-Rifai (medic). Instanţa i-a obligat pe cei şase să nu exercite profesiile în baza cărora au săvârşit faptele de care sunt acuzaţi.
În aceste condiţii, numărul persoanelor arestate preventiv în acest dosar este de 28.