DOCUMENT OFICIAL Ce nereguli a descoperit Corpul de Control la CSA Steaua. Florin Talpan, vizat direct de ancheta ordonată de Marcel Ciolacu

OFICIAL Ce nereguli grave a descoperit Corprul de Control la CSA Steaua. Marcel Ciolacu, premierul României, a dispus Corpului de Control să se ducă la Clubul Sportiv al Armatei Steaua după ce FCSB nu a primit acceptul de a juca în Ghencea derby-ul cu Dinamo (2-1). În urma anchetei, în cazul punerii la dispoziție a stadionului din Ghencea către FCSB, concluziile au fost făcute publice printr-un comunicat.

„Conduita echipei de negociere din cadrul CSA Steaua nu a încălcat dispoziții legale sau regulamente incidente activității sale, dar în lipsa unui cadru normativ transparent, subsecvent Legii Sportului și Legea 35/2023, adoptarea unor decizii ala CSA Steaua prin care se asigură punerea la dispoziție a stadionului Steaua generează riscul unor aprecieri de natură subiectivă și o percepție negativă a publicului”, se arată în raportul prezentat de Corpul de Control.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu a rămas uimit: suma uriașă din bani publici cheltuită de generalii Armatei pentru CSA Steaua

Anterior acestei concluzii, Corpul de Control a precizat că nu există hotărâri ale Guvernului de aplicare a Codului administrativ și ale Legii Sportului. Lipsește din legislație și o altă hotărâre de Guvern care să asigure respectarea condițiilor stabilite prin cadrul primar de închiriere a arenei, deși Ministerul Apărării Naţionale a solicitat acest lucru. De asemenea, Guvernul nu a adoptat nici hotărârea prin care să se stabilească un regulament clar de exercitare a dreptului de punere la dispoziție a unei proprietăți a statului. În plus, şi reglementările Ministerului Apărării pentru această speță sunt incomplete și lapidare, de unde și confuziile apărute în privința prerogativelor ce pot fi exercitate de CSA Steaua, administratorul bazei din Ghencea.

Alte articole

Marcel Ciolacu, dezvăluiri despre scandalul dintre FCSB și CSA Steaua: „Mi se pare incorect ca FCSB să nu joace pe Ghencea”

Marcel Ciolacu intervine în conflictul dintre CSA Steaua şi FCSB. Cu ce echipă ţine premierul: „De când m-am născut!”

Din aceste motive, decizia lărgirii ariei de utilitate este la mâna Ministerului Apărării, care, de mai bine de doi ani, de când Stadionul Steaua a fost dat în folosință, nu a reușit să creeze premisele legale pentru generarea de venituri suplimentare, inclusiv din anexele arenei (spații comerciale, restaurante, magazin pentru suporteri, etc).

La unul dintre punctele sintezei, Corpul de Control al primului ministru a precizat că au existat probleme în privința conduitei unui angajat al CSA Steaua, fără atribuții formale în această activitate, care, potrivit unei părți aflată la negocieri, ar fi încercat să influențeze direct finalizarea acestora.  CCPM sugerează că împotriva respectivului poate fi demarată o cercetare disciplinară din partea MAPN. Surse din cadrul MApN susțin pentru GSP că este vorba despre juristul Florin Talpan, cel care a avut o intervenție chiar în cadrul negocierilor dintre reprezentanții CSA Steaua și FCSB, iar ulterior a dat numeroase declarații în care solicita ca echipa lui Gigi Becali să nu poată juca în Ghencea.

Iată raportul corpului de control al premierului după controlul de la CSA Steaua:

„Sinteza acțiunii de control efectuată la Clubul Sportiv al Armatei „Steaua”

Corpul de control al prim-ministrului a efectuat o acțiune de control la Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA” („CSA Steaua”), în urma căreia au rezultat următoarele concluzii:

A. Existența unui cadru normativ general (HG) lacunar în ceea ce privește administrarea Complexului Sportiv Steaua și a Stadionului Steaua-Ghencea

A.1. Inexistența hotărârilor de Guvern de aplicare a Codului administrativ și Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000:

lipsă hotărâre a Guvernului României, la inițiativa Ministerului Apărării Naționale (MApN), în calitatea sa de administrator al Complexului Sportiv Steaua, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, care să asigure respectarea condițiilor stabilite prin cadrul primar invocat anterior pentru închirierea imobilului/imobilelor proprietate publică, constituite din infrastructura sportivă aflată la această dată în administrarea MApN;

lipsă hotărâre a Guvernului României, la inițiativa Agenției Naționale pentru Sport, având vocație de cadru legal secundar impus prin prevederile Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, materializat printr-un regulament de exercitare a dreptului de a pune la dispoziție baze sportive care fac parte din domeniul public sau privat al statului și care sunt administrate de entități din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, drept stabilit odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 35/2023, respectiv începând cu data de 11.02.2023
A.2. Cadrul normativ intern MApN, incomplet, lapidar:

A.1.1. MApN a derulat demersuri, nefinalizate până la data încheierii controlului, în vederea dezvoltării propriului cadru de reglementare a modalității de încheiere a actelor juridice cu privire la punerea la dispoziție a Stadionului Steaua-Ghencea pe baza unor tarife.

A.1.2. Reglementările interne emise la nivelul MApN (respectiv adaptarea acestora) nu au fost corelate/armonizate cu cadrul legal general aplicabil exercitării dreptului de administrare asupra bunurilor aflate în domeniul public al statului (Stadionul Steaua-Ghencea, în speță), astfel că, s-a creat premisa unor confuzii în privința prerogativelor ce pot fi exercitate în mod nemijlocit de către administratorul complexului sportiv (MApN), desemnat în baza HG nr. 128/2003 și a prerogativelor ce pot fi exercitate prin intermediul instituției subordonate față de ministrul apărării naționale, anume CSA Steaua, în baza Regulamentului de organizare și funcționare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. 115/2013, cu modificările și completările ulterioare

În concluzie, statutul juridic actual al Complexului Sportiv Steaua (și al Stadionului Steaua-Ghencea), respectiv cel de bun proprietatea publică a statului în administrarea MApN, în contextul unui cadru normativ lacunar, a reprezentat și reprezintă în continuare o dificultate majoră în exploatarea acestui bun prin punerea la dispoziție către terți pe baza unor tarife, pentru asigurarea unei utilități cu consecințe economice mai eficiente și pentru o arie mult mai largă de beneficiari. Decizia lărgirii ariei de utilitate este una de oportunitate, aparținând conducerii MApN.

B) Aspecte privind conduita echipei de negociere constituită la nivelul CSA Steaua

Conduita echipei de negociere din cadrul CSA Steaua nu a încălcat dispoziții legale sau regulamentare incidente activității sale, dar în lipsa unui cadru normativ transparent, subsecvent Legii nr. 69/2000 completată prin Legea nr.35/2023, adoptarea unor decizii la nivelul CSA Steaua, cu privire la forma contractului prin care se asigură punerea la dispoziție a stadionului Steaua, generează riscul unor aprecieri de natură subiectivă, cât și riscul de a crea o percepție publică negativă cu privire la folosința bunurilor din patrimoniul Statului Român (prin CSA Steaua) prin utilizarea unor criterii de natură subiectivă.

Decizia echipei de negociere privind solicitarea exclusivă a poliței de asigurare, având în vedere lipsa unui cadru normativ care să reglementeze expres acest aspect, a fost bazată pe considerente de oportunitate și prevenire a riscurilor inerente desfășurării unui astfel de eveniment sportiv.

C) Aspectele privind conduita unui angajat al CSA Steaua, persoană ce nu a avut atribuții formale în această activitate și care, potrivit susținerii uneia dintre părțile implicate în negociere, a încercat să influențeze în mod direct, pe perioada derulării negocierii, trebuie analizate și evaluate la nivelul entității verificate și a ministerului tutelar, având în vedere că toate competențele privind o eventuală cercetare disciplinară aparțin exclusiv acestor instituții.

Pentru remedierea deficiențelor constatate, CCPM a formulat propuneri și recomandări a căror implementare este monitorizată în cadrul acțiunilor de evaluare postcontrol”.