KAIRAT UMAROV – prim-viceministrul afacerilor externe al Republicii Kazahstan
Oppenheimer, filmul lansat recent, a atras atenția publicului asupra pericolului real și prezent al armelor nucleare. Acest pericol este unul vechi, deoarece amenințarea nucleară a fost adesea umbrită în discursul public, în ciuda faptului că aceste arme prezintă un risc existențial la fel de mare ca și criza climatică.
Ceasul Apocalipsei (Doomsday Clock) reprezintă un instrument de măsurare simbolică a vulnerabilității omenirii în fața unor catastrofe globale. Acesta a fost setat de la 100 secunde de miezul nopții la 90 de secunde de miezul nopții. Ceasul Apocalipsei este setat anual de către Consiliul de Știință și Securitate Bulletin, în urma unei cooperări cu Consiliul de Sponsori (care include 10 laureați ai Premiului Nobel).
În ultimii 25 de ani, contextul global de securitate nucleară a fost supus tensiunii, iar rezistența sa a fost sever testată, amintindu-ne că temerile nucleare descrise în Oppenheimer rămân pertinente. Este imperativ necesar ca lumea să ia în serios amenințarea armelor nucleare și să creeze o cale către neproliferarea și dezarmarea nucleară.
Kazahstanul cunoaște prea bine consecințele dezastruoase ale armelor nucleare. Timp de aproape o jumătate de secol, pământul nostru a suferit teste în atmosferă, terestre și subterane. Acest lucru a afectat sănătatea a aproximativ 1,5 milioane de kazahi care trăiesc în apropierea locației de testare Semipalatinsk, unde Uniunea Sovietică a efectuat teste nucleare între 1949-1989. Efectele secundare ale radiațiilor persistă chiar și la trei decenii după ce Kazahstanul a dezafectat locația de testare de la Semipalatinsk în 1991.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a avut dreptate când a declarat anul trecut că este vital să eliminăm amenințarea armelor nucleare înainte ca acestea să elimine lumea noastră. Ce se poate face pentru a realiza acest lucru?
Cum putem elimina amenințarea armelor nucleare?
În primul rând, comunitatea internațională trebuie să opună rezistență oricărei încercări de normalizare a amenințărilor nucleare, somându-i pe cei care susțin că chiar și o lovitură nucleară limitată poate fi justificată.
În al doilea rând, negocierile privind controlul armelor și reducerea ulterioară a arsenalelor nucleare trebuie reluată. În special, este esențial ca SUA și Rusia să negocieze un nou cadru de control al armelor care să înlocuiască New START, ultimul acord major de control al armelor nucleare între Statele Unite și Rusia, care a rămas încă în vigoare.
Dacă nu este actualizat, New START va expira în 2026.
Comunitatea internațională trebuie să sublinieze necesitatea de a restabili diplomația nucleară globală și de a reafirma angajamentul mondial față de dezarmarea nucleară – obiectivul final al Tratatului de neproliferare nucleară și al celui mai recent Tratat asupra Interzicerii Armelor Nucleare (TPNW).
Summitul G20 de luna viitoare de la New Delhi, unde se vor reuni reprezentanți de rang înalt a Marilor Puteri globale, reprezintă o oportunitate ideală pentru liderii politici de a-și reafirma angajamentul față de neproliferarea nucleară și dezarmare.
De la cea de-a 10-a Conferință de revizuire a Tratatului de neproliferare nucleară (TNP), încheiată cu un an în urmă fără a ajunge la un acord, înainte de următoarea Conferință de revizuire din 2026, statele părți la TNP ar trebui să profite de reuniunile pregătitoare pentru a remedia acest lucru și pentru a promova o agendă de reducere a riscurilor nucleare și de consolidare a tratatului care a servit mult timp drept bază a regimului global de neproliferare.
Kazahstanului i s-a încredințat, de către semnatarii TNP, sarcina de a prezida cea de-a doua sesiune a Comitetului de pregătire al TNP. Țara mea speră că o abordare echilibrată poate consolida procesul de revizuire a tratatului. Pentru a sprijini impulsul global pentru dezarmarea nucleară, Kazahstanul a fost printre primele state care a aderat la Tratatul asupra interzicerii armelor nucleare (TPNW) în 2019.
Având în vedere istoria noastră dureroasă în ceea ce privește testele nucleare, ne-am asociat cu Kiribati – o națiune din Pacific care a trăit în mod similar consecințele devastatoare ale testelor nucleare – pentru a avea calitatea de copreședintă a unui grup de lucru focusat pe asistența victimelor, remedierea mediului și cooperarea internațională în cadrul TPNW. Un obiectiv cheie este crearea unui fond fiduciar internațional. Suntem optimiști că această inițiativă poate fi realizată în timpul președinției Kazahstanului a celei de a treia reuniune a statelor care participă la TPNW din 2025.
Chiar și pe fondul neliniștii geopolitice globale, progresul în dezarmarea nucleară este posibil. Numărul de arme nucleare a scăzut de la aproximativ 65.000 la mijlocul anilor 1980 la aproximativ 12.500 în prezent. Kazahstanul poate acționa ca un model pentru puterile nucleare, ca țară care a renunțat voluntar la armele sale nucleare după independența sa de Uniunea Sovietică și a închis cel mai mare site de teste nucleare din lume.
Împreună cu vecinii săi din regiune, Kazahstanul a stabilit o zonă fără arme nucleare în Asia Centrală. Acest proces poate fi aplicat și în alte regiuni ale lumii.
Desigur, numeroase obstacole politice și tehnice stau în calea unei lumi fără arme nucleare. Cu toate acestea, pe măsură ce tensiunile internaționale și arsenalele nucleare cresc, nu există nicio alternativă în evitarea unui potențial dezastru. Recordul știrilor alarmante de-a lungul deceniilor arată cât de aproape a fost omenirea de o catastrofă nucleară. Pe fondul altor provocări globale care reprezintă o presiune, momentul pentru a elimina armele nucleare create de către om, care constituie o amenințare, este acum.