Bani de la stat pentru pârloagă. Cum poţi să iei bani de la stat timp de 4 ani fără să faci nimic

Se dau bani şi pentru pârloage! În timp ce gospodarii muncesc din greu pământul şi aşteaptă luni bune subvenţia la motorină sau banii din programul „Tomata”, „Usturoi”, există un sprijin financiar pentru care agricultorii nu trebuie să transpire deloc. Există subvenţie pentru pârloagă din partea APIA, care se dau timp de patru ani.

Banii pentru pârloage timp de 4 ani

Terenurile care pot fi lăsate pârloagă, cu o activitate minimă efectuată pe acestea, nu pot fi eligibile pentru subvenții dacă depășesc 4 ani consecutivi în care nu sunt lucrate. Regulile pentru suprafețele lăsate pârloagă în totalitate fac parte dintr-un nou ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial.

Se acordă 3000 de euro la hectar, programul Tomata a fost prelungit. Banii intră pe card

Regulile obligatorii privind utilizarea unei suprafețe care este lăsată pârloagă, pentru subvențiile plătite prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), au fost publicate în Monitorul Oficial de luni – 4 septembrie. Acestea fac parte dintr-un ordin de ministru, 355/2023, privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 177/2023 pentru aprobarea Ghidului informativ privind Sistemul de identificare a parcelelor agricole LPIS. În documentul citat este specificată definiția terenului ”pârloagă” dar și termenele obligatorii în care o suprafață poate rămâne nelucrată, scrie agrointel.ro.

Alte articole

Se dau zeci de mii de euro pentru fermieri! Care sunt condițiile de acordare a acestui important sprijin

Se dau banii pentru fermieri, peste 50 de euro/hectar! Ce condiții trebuie îndeplinite

În cazul fermierilor care își lucrează terenurile, aceștia au obligația să lase un anumit procent din suprafață nelucrată, atât pentru respectarea normelor de condiționalitate, dar și pentru intervenția Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, schemă opțională pentru fermieri.

Subvenția APIA pentru un hectar de teren lăsat pârloagă este de aproape 100 de euro

În noul ordin de ministru, terenul lăsat pârloagă este definit ca o suprafață arabilă necultivată pe durata unui an (an de cultură), menținută în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august.

Angajări 2023: Ce salarii se oferă în agricultură, construcții, industria alimentară și IT – domeniile care vor rămâne fără facilități fiscale, din toamnă
Pentru îmbunătățirea fertilității solului, un teren arabil declarat de către fermier ca fiind neproductiv poate fi lăsat în pârloagă pe același amplasament o perioadă de cel mult 4 ani.

Subvenția APIA la hectar pentru terenul lăsat pârloagă este cea minimă. În cazul suprafețelor lăsat pârloagă în totalitate fermierii primesc doar plata de bază, BISS care are un cuantum unitar planificat pentru campania 2023 de 96,47 euro/ha.

Pentru schemele unde pârloaga devine condiție obligatorie sumele se achită la nivel de intervenție, pentru subvenția solicitată de fermier.

Ministrul Agriculturii: Bani pentru programul ‘Tomata’ – Ciclul I va fi suplimentat cu 18 milioane de lei

Bugetul programului „Tomata” – Ciclul I va fi suplimentat cu 18 milioane de lei, printr-o decizie ce va fi aprobată în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare, a anunţat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, la prima ediţie a Hortishow, eveniment dedicat legumiculturii şi identificării de soluţii pentru dezvoltarea horticulturii din România.

Conform unei postări a ministerului de resort pe pagina oficială de Facebook, demnitarul i-a informat pe cei prezenţi la eveniment că se are în vedere demararea, împreună cu Casa Unirea, a unui program amplu în principalele bazine legumicole din România, prin realizarea în următorii trei ani a 15 centre de colectare legume şi fructe. Astfel, este prevăzut ca prin acest program să se acorde sprijin pentru echipamente de încălzit şi combustibil necesar, astfel încât să fie asigurată producţia de legume pe tot parcursul anului. Totodată, centrele de colectare vor fi gestionate de Casa Unirea şi cooperative agricole, iar livrările se vor face în baza parteneriatelor cu marile reţele comerciale.

De asemenea, Florin Barbu a prezentat proiectul centrului-pilot, care va fi realizat pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, cu temperatură controlată, ce va avea trei benzi de sortare, inclusiv dotări pentru ambalare şi un centru de testare al produselor, iar marfa care va fi colectată în aceste centre va dispune de toate certificatele necesare, potrivit legislaţiei în vigoare.

În acelaşi timp, oficialul MADR a menţionat că, în cadrul şedinţei de Guvern de săptămâna viitoare, va fi aprobată alocarea suplimentară în valoare de 18 milioane de euro pentru ciclul I din Programul „Tomata”, precum şi alocarea sumei cuvenite pentru ciclul II din Programul de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate.

Târgul Hortishow a beneficiat de participarea producătorilor de echipamente de irigaţii, care i-au prezentat ministrului Agriculturii avantajele tehnologiei de irigare prin picurare. În acest context, oficialul a anunţat că, în luna martie a anului viitor, vor începe lucrările la încă 35 de kilometri din Canalul Siret – Bărăgan, un proiect important care va aduce beneficii agricultorilor din acea zonă, în condiţiile în care aproape trei amenajări de irigaţii din Ialomiţa, Brăila şi Buzău vor putea fi alimentate gravitaţional.

La evenimentul din comuna Obârşia, judeţul Olt, asociaţia de fermieri organizatoare a prezentat participanţilor loturi demonstrative şi soluţii tehnologice performante pentru cultura legumelor, în vederea obţinerii de randament maxim şi a unor producţii de calitate, la culturi cultivate în câmp şi în spaţii protejate.

Principalele subiecte abordate în cadrul primei ediţii a Conferinţei Naţionale a Legumicultorilor, organizată în marja târgului de profil, au vizat: Planul Strategic PAC, Programul Tomata, investiţiile în spaţii de depozitare, accesarea fondurilor europene şi dificultăţi întâmpinate de fermieri, accesul în pieţe şi supermarketuri, colaborarea cu administraţia locală.