Preţ carburanţi 13 septembrie 2023. O nouă scumpiere la pompă, tarife mai mari şi la benzină, şi la motorină

Preţ carburanţi 13 septembrie 2023. Benzina şi motorina s-au scumpit din nou, după doar două zile, iar creșterile de preț ar putea continua – petrolul se apropie de 100 de dolari barilul, stocurile sunt mici, capacitatea de rafinare insuficientă, anunţă Economica.net

Stația Petrom de pe Șoseaua Virtuții din București afișează pe data de 13 septembrie 2023 un preț al benzinei standard de 7,27 lei/litru, în timp ce prețul motorinei standard este de 7,55 lei/litrul.

Așadar, față de ziua precedentă, Petrom, liderul pieței de distribuție a carburanților din România, a scumpit și benzina și motorina cu patru bani pe litru.

Preţ carburanţi 12 septembrie 2023. Bubuie tarifele la pompă, Guvernul ar putea reveni cu compensarea
După mișcarea de preț de azi, observăm că se menține diferența de preț dintre motorină și benzină, la 28 de bani pe litru.

Scumpirea de miercuri a ambilor carburanți vine după una care a avut loc acum două zile – la 11 septembrie au crescut prețurile cu cinci bani pe litru și la benzină și la motorină. Asta după ce la 7 septembrie compania scumpise doar motorina, cu cinci bani pe litru. Înainte, o ușoară ieftinire a avut loc la 1 septembrie, când companim scăzut cu trei bani pe litru la motorină și cu un ban pe litru la benzină. A fost prima ieftinire a carburanților de la jumătatea lunii iulie încoace, și venea după un șir de 14 scumpiri succesive, în urma cărora motorina s-a scumpit cu 76 de bani pe litru, iar benzina cu 51 de bani pe litru. După cum se vede, tendința este din nou de creștere a prețurilor.

Întrebat acum două zile despre evoluția prețurilor la carburanți, premierul Marcel Ciolacu ca spus că scumpirea carburanţilor „nu este atât de mare”, și că în toată lumea au crescut prețurile din cauza războiului din Ucraina. Scumpirea va fi ţinută „într-un grafic”, a spus premierul.

Citește și Vouchere sociale 2023: Ce faci dacă nu ai primit cardul de alimente. Atenţie, ajutorul expiră!

„O să am o discuţie întâi să vedem de ce a crescut preţul, am înţeles că s-a mărit iarăşi barilul. E foarte uşor de influenţat, în urma războiului. Ştiţi că avem al doilea preţ cel mai mic preţ din Europa. Mi se pare că Bulgaria mai are cu 0,1 mai puţin decât România. Deci este o scumpire care s-a văzut în toată lumea şi în toată Europa. O să încercăm să o ţinem într-un grafic”, a spus Ciolacu.

Ciolacu a mai explicat că statul român are acciza la carburanţi raportată la nivelul anului 2018. „Noi avem acciza blocată raportată la 2018. Deci statul român, în acest moment, ia cea mai mică acciză din Europa, ca să menţinem inflaţia cu o singură cifră, cum am reuşit. Am văzut, la motorină s-a scumpit mai mult. E şi normal. De obicei, motorina se foloseşte în război din câte ştiu eu”, a spus Ciolacu.

La momentul redactării acestei știri, cotația țițeiului Brent, de referință pentru piața europeană era de 92,27 dolari pe baril, în timp ce benchmark-ul american WTI se tranzacționa la 89,08 dolari, niveluri record ale acestui an.

Petrolul Brent a depăşit 90 de dolari pe baril săptămâna trecută pentru prima dată în 2023, după ce Riadul şi Moscova au prelungit reducerile de aprovizionare până la sfârşitul anului, în pofida faptului că petrolul a crescut deja cu 25% din iunie, pe măsură ce cererea globală atinge un nivel record.

Sunt tot mai multe voci care dau drept certă atungerea pragului de 100 de dolari pe baril până la finalul anului.

Cotațiile la carburanți au început din nou să crească, pe fondul creșterii cererii, a stocurilor care sunt mai reduse decât mediile ultimilor ani dar și a capacității limitate de rafinare în raport cu cererea în Europa de Vest și Statele Unite.

Marjele de rafinare cresc, pe fondul lipsei de capacitate de prelucrare a țițeiului din cauza investițiilor insuficiente și a opririlor mai frecvente, în condițiile în care rafinăriile care mai operează își intensifică activitatea datorită marjelor mai bune și amână lucrările planificate, potrivit uneei analize ZeroHedge după o conferință care a avut loc recent în Singapore.

Infrastructura deteriorată înseamnă că au existat opriri neplanificate ale uzinelor aproape la fiecare săptămână sau două în Europa, a declarat pentru Bloomberg Frederic Lasserre, șeful global de cercetare al Gunvor, adăugând că multe rafinării au amânat mentenanța obișnuită, ceea ce poate conduce la probleme tehnice care duc la opriri neplanificate, ceea ce duce la o volatilitate mare a prețurilor la carburanți.

„Piața este excesiv de sensibilă la orice întrerupere neașteptată a aprovizionării, oriunde”, a spus Lasserre. „Toată lumea știe că nu există un plan B. Nu avem stocuri și nu avem capacitate excedentară nicăieri”.

„Capacitatea de rafinare este foarte redusă”, a fost de acord directorul general al traderului gloval Vitol, Russell Hardy, menționând că o mulțime de rafinării s-au închis în timpul Covid-19 și că piețele occidentale nu au suficiente produse petroliere.

Recenta serie de întreruperi neplanificate și restrângerea capacității de rafinare evidențiază provocările pe măsură ce lumea trece de la combustibilii fosili la o energie mai curată. În SUA, benzina se află la cel mai ridicat nivel sezonier din ultimul, creșterea datorându-se parțial căldurii extreme care a limitat producția rafinăriilor.

 

Preţ carburanţi 13 septembrie. Preţurile petrolului au crescut marţi cu aproximativ 2%, până la maximele ultimelor 10 luni

Preţurile petrolului au crescut marţi cu aproximativ 2%, până la maximele ultimelor 10 luni, din cauza perspectivelor mai dificile de aprovizionare şi a optimismului OPEC cu privire la rezistenţa cererii de energie din marile economii, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,69 dolari, saucu 1,9%, la 92,33 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 1,99 dolari, sau cu 2,3%, la 89,28 dolari pe baril.

Ambele valori de referinţă au rămas supracumpărate din punct de vedere tehnic pentru a opta zi consecutiv, pe drumul spre cele mai mari plăţi din noiembrie 2022.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a confirmat previziunile privind creşterea robustă a cererii globale de petrol în 2023 şi 2024, invocând semne că economiile majore sunt mai puternice decât se aştepta anterior.

Raportul lunar al OPEC estimează că cererea mondială de petrol va creşte cu 2,25 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024.

 

”Preţurile ţiţeiului sunt în creştere după ce raportul lunar al OPEC a arătat că piaţa petrolului va fi mult mai strânsă decât se credea iniţial”, a declarat Edward Moya, analist senior de piaţă la firma de date şi analiză OANDA, într-o notă.

Arabia Saudită şi Rusia au extins săptămâna trecută reducerile voluntare ale livrărilor, de 1,3 milioane bpd, până la sfârşitul anului.

OPEC, Rusia şi producătorii aliaţi sunt cunoscuţi ca OPEC+.

Libia, membru OPEC, a închis patru dintre terminalele sale de export de petrol din est din cauza unei furtuni care a provocat numeroase victime, în timp ce Kazahstanul, membru al OPEC+, a redus producţia zilnică de petrol, pentru lucrări de întreţinere.

Administraţia pentru Informaţii în Energie din SUA (EIA) a estimat că producţia globală de petrol va creşte de la 99,9 milioane bpd în 2022 la 101,2 milioane bpd în 2023 şi 102,9 milioane bpd în 2024, în timp ce cererea mondială va creşte de la 99,2 milioane bpd în 2022 la 2021,301 bpd. şi 102,3 milioane bpd în 2024.

Acest lucru se compară cu o producţie globală de petrol record, de 100,5 milioane bpd în 2018 şi un consum mondial record de 100,8 milioane bpd în 2019, potrivit unui raport al EIA.

EIA a estimat, de asemenea, că producţia de ţiţei din SUA va creşte de la 11,9 milioane bpd în 2022 la 12,8 milioane bpd în 2023 şi 13,2 milioane bpd în 2024.