Angajatorii sunt disperați și afirmă că nu mai găsesc oameni serioși. Disperat că nu mai găsește forță de muncă, un patron a cerut sfatul oamenilor de pe rețelele se socializare pentru a găsi o soluție la această situație fără precedent în România.
Omul de afaceri a scris în grupul de Facebook numit ”Antreprenorii din România” că indiferent de condițiile pe care le oferă găsește tot mai greu oameni dispuși să muncească.
Antreprenorul s-a plâns că doar un angajat din 10 înțelege ce este acela un preaviz și că majoritatea oamenilor nu respectă contractul de muncă.
”Am nevoie de câteva sfaturi. Mă confrunt cu angajați neserioși. Din păcate, prin prisma domeniului de activitate (magazin alimentar) nu am parte de angajați cu studii sau măcar cu simțul responsabilității (vânzătoare). Le angajez cu carte de muncă din prima zi, le citesc contractul de munca rând cu rând, le respect toate drepturile (8h pe zi, pauză de masă, CO respectat, salariu mereu la timp, libere legale și absolut tot ce zice Codul Muncii). Când își dau demisia, 1 din 10 angajați înțeleg ce este ăla un preaviz. Deși în contractul de muncă scrie negru pe alb că sunt obligați să stea 20 de zile în preaviz, să am timp să caut alt angajat, nu îi interesează absolut deloc. Zic inițial ok, apoi mai vin 2-3 zile, apoi încep să invoce tot felul de minciuni.
Am citit codul muncii de zeci de ori. Nu e stipulat absolut nicăieri CE SE INTAMPLA când ANGAJATUL NU RESPECTA CONTRACTUL DE MUNCĂ. Numai noi angajatorii trebuie să respectam codul muncii și contractul? Chiar nu le pot depune plângere nicăieri? Singura soluție este să îi acționez în judecată?”, a scris angajatorul disperat.
Postarea bărbatului nu fost trecută cu vederea de internauți care au încercat să îi sară în ajutor cu diverse sfaturi.
”Nu am reușit sa citesc toate comentariile, însă unele sfaturi… consider că e mai sănătos să nu le luați în considerare și o să încerc să fiu scurtă și la obiect. Sunt specialist HR și văd asta în fiecare zi cu clienții cu care lucrez.
1. Am văzut că repetați obsesiv că nu va deranjează că pleacă, ci faptul că nu stau în preaviz – ați calculat vreodată cât vă costă înlocuirea unui angajat, cât vă costa acele hard skills si soft skills pe care le pierdeți? Când veți vedea costurile s-ar putea să înceapă să vă deranjeze că pleacă indiferent că e cu preaviz sau fără.
2. Ca sa știm cum să-i facem să rămână în firmă trebuie să știm ce i-ar determina să plece. Cât de des ați făcut interviuri de ședere și interviuri la plecare din firmă și să țineți o evidență a motivelor. Veți fi surprins garantat.
3. Pentru mine e un mare paradox, firmele se plâng că nu găsesc oameni și oamenii mi se plâng că nu găsesc firme.
4. Colaborați cu un specialist HR? Banuiesc că “face contabila tot”.
5. Ce fel de training, cum și cu cine îl face noul angajat? Care este procesul de Onboarding? Foarte mulți angajați pleacă din acest motiv.
6. Cât de flexibil/a sunteți? E un cuvânt care ne guvernează de câțiva ani încoace și pe care antreprenorii încă nu vor să-l înțeleagă.
7. Ce fel de beneficii oferiți?
8. Ce propunere de valoare le faceți dvs angajaților? Cu ce sunteți diferiți fața de concurența dvs?
9. Ce fel de employer branding aveți? Ați făcut un avatar al candidatului ideal? Sau pur și simplu îi cautați și angajați de oriunde și oricum?
10. Un angajat care nu respectă preavizul poate fi pontat nemotivat și puteți începe o cercetare disciplinară și să încheiați contractul de muncă cu art 61 lit a. Asta nu face decât să vă consume timp, pentru că el oricum nu mai vine, însă dacă doriți puteți să faceți.
11. În nici un survey pe care l-am făcut cu privire la satisfacția angajaților nu a reieșit că banii sunt pe primul loc ca motiv al plecării. De cele mai multe ori primele sunt: șeful, atmosfera, flexibilitatea, condițiile de muncă.
Concluzie: concentrați-va pe motivele plecării, schimbați-vă atitudinea, recompensați loialitatea și oferiți oportunități de învățare, regândiți puțin cultura organizațională (chiar dacă e o firmă mică tot exista o cultură)”, au scris internauții.
Totodată, omul de afaceri a primit mai multe sfaturi și din partea antreprenorilor care la rândul lor s-au confruntat cu astfel de situații
”Angajați oameni 50+, chiar și pensionari (câteodată un pensionar este mai în putere decât un tânăr Coca cola ) , și faceți-le profilul psihologic ca să fie oameni, nu putori.
Oferiți-le un salariu care crește de la o lună la alta și tot felul de bonusuri în funcție de performanțe.
Alegeți pe cineva care vă place, învățați-l ce să facă, cum să facă, stabiliți reguli de bun simț, oferiți omului un salariu bun DIN PRIMA ZI când semnează contractul! Chiar dacă nu are studii, dar e clar că e isteț și învață repede, e curat, are bunăvoință și repet: vă place cum se prezintă la acel interviu și vi-l doriți angajat, oferiți-i un salariu bun! Măcar cu 200, 300 de lei peste ce oferă nea Costel de la chioșcul de vis a vis angajatului lui. Dacă oferiți mai mult decât oferă piața, omul acela vă va fi recunoscător. Dar dacă toți spuneți „păi nu știe nimic să facă dar îl angajez că mă strânge cureaua, învață el…., îi dau amărâtului salariul ăla minim, mai stau cu ochii pe el să văd ce poate”… Apoi vă treziți după o lună, că omul vă pleacă. Când oferi un salariu mai măricel, obligi la respect și încredere! Nu ții omul trei luni pe un salariu mic, doar pentru că nu are studii și experiență (dar totuși el se descurcă, își dă silința)! Nu își vede de treabă și nu are bunăvoință chiar dacă i-ați oferit ceva mai aparte decât la alt loc de muncă similar?!? Îl dați frumușel afară și încercați cu alții. Că n-or fi in România doar mizerii umane! Vă asigur că sunt și oameni de bună credință, dar care s-au săturat să nu le fie recunoscută munca. Dar majoritatea, țineți oamenii pe salarii mici, condiții de muncă mizere, tot timpul stați încruntați și cu biciul în mână, le suflați în ceafă și le urmăriți greșelile. Păi ce să vedeți? Oamenii greșesc când sunt tensionați. Habar nu aveți să vă purtați omenește, să aveți o comuniune și comunicarea respectuoasă cu angajații, să încercați să vă îmbrăcați în hainele lor, să le aflați problemele, neajunsurile”, au scris antreprenorii.