Facultatea din București care îți garantează un loc de muncă aproape oriunde. Anul acesta, programul a avut 36 de candidați pe un loc

Anul acesta, la Universitatea din București, au fost înregistrate cele mai multe candidaturi din ultimii 14 ani. Conform datelor parțiale din luna iulie, anul acesta instiuția a atras 43.921 de dosare de înscriere. Cea mai mare concurență a fost la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, urmată de Facultatea de Limbi Străine, scrie buletin.de.

Top 3 specializări cu cele mai multe înscrieri: 

• Științe cognitive de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației (36,89 candidați / loc bugetat)
• Psihologie de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației (19,12 candidați / loc bugetat)
• Spaniolă de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (18,72 candidați / loc bugetat)

Citește și: Imagini cu David Popovici în prima zi de facultate. Super-campionul a ținut un discurs în fața profesorilor și studenților de la Facultatea de Psihologie: „Sper să fiu un student cât mai normal”

Alte articole

Incompetența unui primar care se vrea preşedinte! Nicușor Dan a intrat cu tramvaiul în bugetul Primăriei şi şi-a bătut joc de bolnavii de cancer. Deciziile aberante care i-au costat pe bucureșteni peste 5 milioane de euro EXCLUSIV

O fabrică din București a fost dărâmată. Ce se construiește acum în locul acesteia

Programul Științe Cognitive din cadrul Facultății de Psihologie a fost fondat inițial doar în engleză, în urmă cu doi ani, de către profesorii universitari Mircea Dumitru și Dragoș Iliescu. Începând cu 2022 a fost lansată și versiunea în limba română, iar anul acesta succesul programului a fost un șoc până și pentru fondatorii săi.

Atât psihologia clasică, cât și programul Științe Cognitive pregătesc studenții pentru profesa în domeniul psihologiei, dar cel din urmă se axează mai mult pe cercetare.

„Indubitabil este un program de psihologie, adică e recunoscut de Colegiul Psihologilor din România, ai toate drepturile unui absolvent de psihologie. Și asta înseamnă că poți să devii psiholog cu drept de liberă practică (…) Pe de altă parte, nu-i singurul lucru pe care poți să-l faci”, spune profesorul Dragoș Iliescu, specialist în psihologie organizațională și psihometrie.

Principala problemă a absolvenților de psihologie din România este lipsa de versatilitate, de adaptabilitate pe piața muncii, spune prof. Dragoș Iliescu: „Tot ce vezi în jurul tău este despre human behaviour(n.r. – comportament uman). Și ce vezi este că sunt mult mai prezenți în anumite domenii, care țin în mod explicit de comportamentul uman, alte profesii! De ce? Fiindcă sunt extrem de puțini versatili, știu doar să facă ce au fost învățați să facă, sunt foarte puțin învățați să gândească out of the box”.

Una dintre explicațiile pentru care Științele Cognitive sunt la mare căutare ține de faptul că absolvenții acestei facultăți pot opta să se specializeze în diverse domenii. De la psihologia consumatorului (studiul comportamentului consumatorilor și motivația din spatele alegerii produsului X), psihologie organizațională (recrutare, motivarea angajaților în cadrul unei companii, analiza performanței angajaților), psihologia muncii, transporturi și servicii (oferirea de avize psihologice cum ar fi permisul de conducere), psihologie aplicată în domeniul securității naționale (pentru a deveni psiholog în penitenciare sau unități militare), psihologia sportului (înțelegerea performanței sportivilor) şi până la cercetare propriu-zisă.

Citește și: Cine este Renata, tânăra care a intrat prima la Facultatea de Medicină. Care este motivul pentru care a ales România, după 15 ani în care a trăit în străinătate

Chiar dacă există o multitudine de variante pentru viitor, studenții aleg să se specializeze pe partea de terapie și psihologie clinică.

„De ce? Fiindcă niciodată nu s-a predat și atunci psihologul clasic de la noi, care știe doar să facă psihoterapie la el în cabinet nu știe să facă așa ceva. Într-un sens mai larg, între resursele națiunii, ne putem întreba care e contribuția pe care o are psihologia. De altfel, contribuția pe care psihologii o au la națiunea română este extrem de vagă, aproape inexistentă”, punctează profesorul Iliescu.

Noua disciplină reunește domenii precum logică, inteligență artificială, neuroștiințe, programare, statistică și filosofie, care, potrivit profesorului Iliescu, „sunt mai mult decât suficiente pentru a putea adapta caracterului dinamic al pieței muncii”.

Implementarea acestui program nu a fost deloc una ușoară. Prima încercare a fost acum 20 de ani, iar sursa de inspirație a fost experiența profesorului Mircea Dumitru pe care a avut-o în cadrul doctoratului în filosofie pe care l-a urmat în Statele Unite ale Americii.

„Profesorii din departamentele de filosofie, în colaborare cu psihologi, informaticieni, lingviști, biologi, studiau comportamentul uman, pornind de la înțelegerea modului concret în care funcționează creierul”, își amintește profesorul.

O formă a programului de Științe Cognitive a presupus inițial un master în cadrul Facultății de Filosofie. Fiind un program interdisciplinar, s-a apelat la profesori din doferite facultăți, lucru care a îngreunat gestionarea sa. După două generații, din cauza lipsei unor profesori specializați, programul a fost sistat.

Între timp, pentru că un program de master nu poate fi susținut fără a avea la bază unul de licență, a luat naștere programul de licență Psihologie – Științe Cognitive.

Profesorul Mircea Dumitru estimează că aproximativ o treime dintre studenți renunță la această facultate, majoritatea în primul an.

„Este un program dificil, complex, care necesită timp și dedicare. În caz contrar, riști să rămâi foarte mult în urmă și să nu înțelegi conținuturile predate”, punctează acesta.