Cele mai predispuse pentru a încuraja un asemenea sistem de muncă – remote – erau companiile care activează în domeniul tehnologiei, întrucât ele au și cele mai multe argumente pentru a continua munca de acasă. Tot ele au fost cele care au creat chiar instrumentele necesare pentru asta. Totuși, anume companiile din acest domeniu își îndeamnă acum angajații să se întoarcă la birouri.
De exemplu, în luna august, Grindr (n.r. Grindr companie care a dezvoltat o aplicație de socializare și dating online care se adresează comunității LGBTQ+) le-a pus angajaților săi un ultimatum cu privire întoarcerea la birou: fie sunt de acord să lucreze cu prezență fizică de cel puțin două ori pe săptămână, fie își vor pierde locurile de muncă.
Această politică ar putea fi tradusă, inclusiv prin faptul că angajații angajați în mod remote ar trebui să se mute în Los Angeles, unde se află sediul aplicației de socializare și dating online, sau în unul dintre celelalte „hub”-uri din SUA, cum ar fi New York sau Chicago.
Mulți angajați au respins acest mandat. Conform sindicatului Grindr, 82 din cei 178 de angajați ai companiei au fost concediați pentru că au refuzat să se conformeze.
Decizia Grindr de a implementa un protocol atât de strict pentru întoarcerea la birou – și de a fi dispusă să își piardă aproape jumătate din personal – a venit ca o surpriză pentru multă lume. Până la urmă, în comparație cu companiile corporatiste cu reguli stricte în privința prezenței la birou, startup-urile și companiile axate pe digital sunt mai bine pregătite să lucreze de la distanță și se mândresc, în general, cu adaptabilitatea lor.
Mai mult, Grindr nu este singura companie tech care a stabilit o limită în ceea ce privește munca complet remote. De exemplu, în luna noiembrie 2022, Elon Musk a pus capăt lucrului de acasă pentru angajații de la Twitter în noiembrie 2022, după ce le-a cerut oamenilor să bifeze, săptămânal, cel puțin 40 de ore de prezență fizică.
În ultimele luni, companii big tech, inclusiv Amazon, au impus reguli mai stricte în privința muncii în regim hibrid.
Printre anunțurile tehnologice de întoarcere la birou cel mai surprinzător a fost cel de la Zoom. În august, platforma de video-conferință – adesea asociată cu munca de la distanță – a anunțat că angajații care locuiesc într-o rază de 80,5 km de birou trebuie să se prezintă fizic la muncă de cel puțin de două ori pe săptămână.
În ciuda reputației lor de agilitate și progresism, multe companii tech transmit din ce în ce mai des mesajul că prezența fizică este prea importantă pentru a fi pierdută, indiferent de percepția publică sau de preferințele angajaților lor.
În ceea ce privește Zoom, Drew Smith, șeful relațiilor guvernamentale în Regatul Unit și Irlanda, afirmă că această companie și-a redescoperit valoarea interacțiunilor față în față pe măsură ce restricțiile legate de COVID-19 s-au relaxat și angajații au revenit la colaborarea în persoană.
Compania cu sediul în San Jose, California, avea, înainte de pandemie, o rutină de lucru cu prezență fizică.
„După ce am reunit echipele de produs și inginerie în SUA, am fost surprinși de câte probleme s-au rezolvat doar prin faptul că se aflau în aceeași cameră. Din perspectiva inovației, am putut să facem mai mult și să fim mai productivi lucrând în persoană”, spune Smith.
Argumentul Zoom se aseamănă cu cel al altor companii mai tradiționale care au reintrodus timpul obligatoriu petrecut în birou.
„Anumite interacțiuni, precum discuțiile unu-la-unu cu managerul, procesul de învățare și camaraderia sunt mai dificile atunci când lucrezi de la distanță. Chiar dacă am inovat și ne-am dezvoltat platforma în ultimii ani, poate că am fi putut face și mai mult dacă pandemia nu ne-ar fi forțat să ne separăm”, a adăugat Smith.
Acest lucru este valabil în special pentru companiile mari, explică Allison English, director adjunct al firmei de cercetare a experienței angajaților Leesman, cu sediul în Londra:
„Cu cât corporația este mai mare, cu atât este mai puțin capabilă să aibă o mulțime de oameni alergând în jur și fiind antreprenoriali și super-creativi. Trebuie să existe angrenaje în mecanism, oameni care se prezintă și fac treabă pentru ca afacerile să funcționeze – acest lucru este valabil pentru orice companie, în orice sector”.
Cu toate acestea, în ciuda acestor motive adesea invocate pentru preferința de a lucra în persoană, tech-ul este încă adesea așteptat să se comporte diferit față de alte industrii, spune English, ceea ce poate explica de ce unii oameni percep întoarcerea industriei la birou ca fiind ciudată sau chiar contraintuitivă.
„De-a lungul anilor, am văzut tehnologia revoluționând ceea ce este disponibil în spațiul de lucru: de la introducerea meselor de ping-pong la bere la robinet, sectorul a avut o abordare alternativă a biroului. Apoi, în timpul pandemiei, au fost soluțiile tehnologiei care au ajutat afacerile să își susțină angajații care lucrează de acasă”, spune ea.
Actuala tendință din industria tech de a susține revenirea la birou poate iniția un efect de domino, spun specialiștii.
Deoarece companiile tech sunt în mod tipic cele mai bine poziționate pentru munca de la distanță, ele au fost printre primele care au renunțat la birou în plină ascensiune a tendinței de a lucra de oriunde:
„Oamenii tind să urmeze turma. A fost o val de companii care au trecut complet la munca de la distanță pentru a economisi bani, acum urmează trendul de trecerea la un model hibrid”, spune Zack Roseman, fondatorul mai multor companii specializate în tehnologii.
El adaugă că anume companiile tech s-ar putea să ajungă, surprinzător, printre cele mai puțin flexibile în ceea ce privește munca hibridă – și ar putea întâmpina cea mai mare disonanță între angajați și angajatori.