Locul din România în care se află „izvorul iubirii”, fântâna secretă din care miresele beau apă ca să aibă parte de iubire toată viața

Multe mirese vin aici, în ziua nunții, să bea din această apă ca să aibă parte de iubire toată viața. Fântâna este o construcţie din secolul VI d.Hr., ce coboară în plan înclinat, în subteran, 18 metri, pe un coridor lung de 26 de metri. La capătul acestui coridor există o scobitură cu apă limpede, un monument arhitectonic unic în lumea romană.

„Este singurul monument de arhitectură de acest tip, din epoca romană. Fântâna a fost creată cu scopul de a permite aprovizionarea cu apă în timpul asediilor fără a fi necesar ca locuitorii să iasă din cetate. Este unicat în lumea romană, potrivit specialiştilor în arhitectură romană, fiind considerată un monument de arhitectură şi prin felul ei de construcţie, şi prin acoperişul în formă de piramidă şi prin coridorul de acces, care, practic, ocoleşte partea de sud, sud-vest şi partea de vest a fântânii şi după aceea urcă în plan înclinat spre nord până în incinta cetăţii, planul acesta în formă de melc avea rolul de a uşura coborârea spre fântână„, a declarat muzeograful Mirela Cojoc, potrivit Agerpres.

Acoperişul fântânii are forma unei piramide, iar specialiștii sunt de părere că această formă nu a fost aleasă întâmplător.

Citeste si Locul din România unde busolele o iau razna. Cum explică specialiștii acest fenomen ciudat

„Interesant este acoperişul fântânii, care se termină în formă de piramidă. Aici ne putem duce cu gândul, putem face nişte speculaţii, la faptul că efectul de piramidă are un rol benefic în special asupra apei şi aerului şi putem deduce că nu întâmplător au făcut acoperişul în formă de piramidă.

Ca să poată să meargă până la izvorul propriu-zis, până la luciul apei, puţul este prevăzut pe latura de sud, printr-o deschizătură, cu arcadă. Tot în partea de sud mai există o nişă care avea rolul de a ţine nivelul apei constant şi de a nu urca apa pe scările coridorului atunci când Dunărea se revărsa şi se ridica nivelul apei„, spune muzeograful.

„Izvorul iubirii”, vizitat de mirese în ziua nunții

Fântâna de la Sucidava a fost descoperită în 1958. În interiorul ei, a fost găsită și o amforă, care este expusă în zidul fântânii, precum şi o monedă de la Mauriciu Tiberius, cel care a urmat în perioada bizantină după împăratul Iustinian.

„Fântâna, practic, a vieţuit până după anul 600, când această parte a Daciei romane a fost prădată de atacurile avarilor şi slavilor care, în drumul lor, au trecut Dunărea şi s-au aşezat la sud de Dunăre„, a mai explicat Mirela Cojoc.

Odinioară, din această fântână își astâmpărau setea locuitorii cetăţii pe timpul asediilor. Astăzi, miresele din zonă vin aici, în ziua nunții, să ia apă din fântână. Potrivit credinței populare, apa din fântână le ajută să-și purifice spațiul şi viitorul căsătoriei.

„Foarte multe mirese vin să ia apă de la Sucidava. Înainte se plimba mireasa la apă, prin sat, până la o fântână mai îndepărtată. Acum, de vreo câţiva zeci de ani, unele mirese care vor să respecte tradiţiile merg la Sucidava, iar izvorul este considerat al iubirii, al viitoarelor căsătorii. Se mai spune că aceia care beau apă din izvorul de la Sucidava rămân îndrăgostiţi de aceste locuri„, a completat Mirela Cojoc.

Citeste si Care este locul din România care te va vindeca cu apă sărată. O vacanță acolo va face minuni pentru sănătatea ta