Începe procesul ”Dosarului Revoluției”. Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, acuzaţi de ”săvârșirea infracțiunilor contra umanității”

„Respinge cererile şi excepţiile invocate de către inculpatul Iliescu Ion, inculpatul gl.(rtr.) Rus Iosif, Asociaţia 21 Decembrie 1989, Apărător ales, avocat Briciu Vasile pentru părţile civile reprezentate, Apărător ales, avocat Sârbu Alina Cristina, pentru partea civilă Boieşan Radu succesor al persoanei vătămate Boieşan Petru Mircea, Apărători aleşi, avocaţi Popescu Traian şi Ghioca Gheorghe, pentru părţile civile/vătămate Vinersar Mihai Sebastian, Vinersar Elena Georgeta şi Vinersar Silviu Alexandru, Avocat Sârbu Alina Cristina, apărătorul desemnat din oficiu, pentru părţile civile/persoane vătămate asistate şi părţile civile/persoane vătămate Vlase Elena şi Vlase Hortensia, ca neîntemeiate”, este decizia pronunţată, miercuri, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat, în august 2022, pe pagina de internet a instituţiei, rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”. În timpul luptelor din zona orașului Otopeni,  un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri într-o singură noapte.

În timpul luptelor duse în decembrie 1989 în zona Otopeni între diferite detaşamente militare cărora li se comunicase că luptă cu „teroriştii” un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri într-o singură noapte, se arată în rechizitoriul dosarului Revoluţiei, publicat marţi de Parchetul General.

Citește și: Alina Gorghiu: În sistemul penitenciar avem o populaţie de 23.555 de deţinuţi. Sub 5% sunt femei

Alte articole

Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, trimişi în judecată în Dosarul Mineriadei pentru infracţiuni contra umanităţii. Reacția lui Petre Roman

Ion Iliescu rămâne fără certificatul de revoluţionar

Potrivit procurorilor, informaţia reiese din Registrul Istoric al Regimentului 321 Mecanizat Râmnicu Sărat, unde se consemnează că „nu s-a respectat regimul de foc ordonat, consumându-se foarte multă muniţie, fără un minim efect, în sensul că nu a fost nimicit sau capturat niciun terorist” şi este inventariată muniţia consumată.

„Conţinutul acestui document reprezintă chintesenţa acţiunilor militare din timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Aflaţi sub imperiul psihozei terorist-securiste, indusă cu intenţie de factorii decizionali ai CFSN şi ai Consiliului Militar Superior, militarii români, folosiţi în mod intenţionat necorespunzător, au fost implicaţi într-o luptă pe viaţă şi pe moarte cu un duşman inventat de aceiaşi factori amintiţi. În realitate, probatoriul demonstrează că militarii români au luptat între ei. Toate operaţiunile militare din jurul Aeroportului Internaţional Otopeni au reprezentat o tragică situaţie de foc fratricid. Iese în evidenţă că într-o singură noapte un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri. În acelaşi perimetru s-au aflat concomitent numeroase alte efective ale MApN care, desigur, au purtat şi ele „lupte crâncene” cu teroriştii”, se arată în rechizitoriu.

Conform aceleiaşi surse, haosul a fost accentuat şi de faptul că în schimburile de focuri au fost implicaţi inclusiv civili, unii dintre ei fără niciun fel de pregătire militară.

„Probatoriul administrat a relevat inclusiv faptul că în zona Otopeni-Băneasa, în intervalul 22-30 decembrie, au acţionat în mod haotic şi foarte mulţi civili înarmaţi, neinstruiţi militar, unii chiar fiind adolescenţi. Nici în intervalul menţionat, nici ulterior, la fel ca în toate celelalte zone unde sau desfăşurat \”lupte\”, nu au fost identificaţi aşa-zişii terorişti-securişti sau orice dovezi ale existenţei lor”, mai arată procurorii.

Din analiza tuturor probelor administrate a reieşit că „focul fratricid a reprezentat cauza deceselor şi rănirilor de persoane (…) rezultate şi în această zonă”, neexistând probe care să indice o altă cauză.

Citește și: Alina Gorghiu, anunţ de ultima oră despre situaţia lui Mario Iorgulescu: „A fost deja emis un mandat european de arestare de către instanţa de executare, Tribunalul Bucureşti”

„Cercetările efectuate în cauză au demonstrat că, în intervalul de timp 22 decembrie, orele 16,00 – 30 decembrie 1989, au survenit 857 de decese şi 2382 de vătămări fizice, ca urmare a confruntărilor violente din Bucureşti şi principalele oraşe ale României. Psihoza securist-teroristă a generat numeroase situaţii de foc fratricid, un consum uriaş de muniţie militară, trageri haotice şi, în general, o stare de pericol pentru societate. În intervalul 22-30 decembrie 1989, forţele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe, plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) şi grenade de mână (ofensive şi defensive)”, se mai menţionează în rechizitoriu.

În opinia procurorilor, acest consum exagerat de muniţie „denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat după data de 22 decembrie, ca urmare a exercitării inducerii în eroare”, populaţia fiind manipulată pentru a fi convinsă că pe teritoriul României se desfăşoară un adevărat război.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat, marţi, pe pagina de internet a instituţiei, rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”.

„Revoluţia română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanţă pentru istoria naţională. Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate şi părţi civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conţinutul rechizitoriului, precum şi interesul public faţă de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”, a informat Parchetul General pe pagina sa de Facebook.

Procurorul general Gabriela Scutea a anunţat, pe 3 august, retrimiterea la Instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.

Iniţial, dosarul a fost trimis la Instanţa supremă în aprilie 2019, însă judecătorii l-au restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.

„Revoluţia română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanţă pentru istoria naţională. Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate şi părţi civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conţinutul rechizitoriului, precum şi interesul public faţă de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”, a informat Parchetul General pe pagina sa de Facebook.

Citește și: Ce se întâmplă cu păcănelele. Comisiile de specialitate au emis un raport favorabil la proiectul ce aprobă ordonanţa de urgenţă care decide soarta jocurilor de noroc