Vom plăti mai mulți bani la asigurările de sănătate. Ce presupune introducerea asigurărilor complementare

Asigurările de sănătate vor fi mai scumpe, mai ales din cauza deficitului din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate. În prezent, acest deficitacoperit cu bani alocați din fondul de rezervă al Guvernului, în așteptarea rectificării bugetare. Cifrele mult prea succinte din comunicatele CNAS și ale Guvernului se traduc prin oameni care nu își mai găsesc tratamentul în farmacii de luni bune, nu îl mai primesc din spitale sau nu mai au acces la analize medicale sau alte servicii decât cu bani din propriul buzunar care, de multe ori, nici nu există.

Citește și: Cât mai costă asigurarea RCA în funcție de mașină și șofer. Surprize mari pentru unii participanți la trafic

Mai mulți bani pentru asigurările de sănătate

În acest context aproape tragic, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, președintele CNAS, Andrei Baciu, și Diana Păun, consilier prezidențial la Departamentul de Sănătate Publică, au vorbit pentru prima dată despre asigurările complementare de sănătate ca despre o soluție salvatoare. Nu au dat, însă, mai multe detalii despre forma de aplicare.

În teorie, asigurările complementare presupun plata la alegere, adică doar cine vrea, a unei contribuții suplimentare la un fond de sănătate privat, peste suma standard plătită la asigurarea de sănătate obligatorie către stat, care ar oferi la schimb beneficii ce nu sunt incluse în pachetul de bază oferit de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, vorbind despre servicii medicale care nu sunt decontate sau acces la anumite servicii pentru care oamenii nu ar mai trebui să aștepte.

Alte articole

Preşedintele CNAS: Noul contract-cadru va include pachete de servicii pentru persoanele neasigurate

O discuție similară a mai avut loc în România în urmă cu 10 ani, când autoritățile au vorbit, și chiar au și pregătit un proiect de act normativ ce prevedea introducerea caselor private de asigurări de sănătate. Practic, principiul era să existe mai multe case de asigurări de sănătate, cea de stat și altele private, iar fiecare asigurat să decidă către care casă își direcționează banii plătiți prin contribuția salarială de 10% către sănătate. La schimb, casa de asigurări, de stat sau privată, îi prelua integral problema de sănătate și îi asigura accesul în sistem atunci când aveai nevoie, fie în sistemul de stat, fie în sistemul privat. Proiectul despre care s-a vorbit atunci nu s-a concretizat din cauza nemulțumirii opiniei publice și a conflictului dintre Traian Băsescu, pe atunci președintele României, și Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, care s-a opus vehement.

Problema cu banii vine din cauză că România alocă doar 6% din PIB pentru sănătate, unul dintre cele mai mici procente din Uniunea Europeană. Media europeană este de 9 – 10% din PIB. O altă cauză este că doar 4 din 10 asigurați din România plătesc contribuție la asigurările de sănătate. Din aproximativ 17 milioane de persoane care au dreptul la servicii medicale asigurate de stat, mai mult de jumătate, adică 10 milioane, nu plătesc contribuție. Vorbim despre copii, studenți, persoane care nu au venituri, angajați plătiți la negru, dar și categorii întregi de salariați, fiind vorba despre aproximativ 800.000 de persoane, care sunt exceptate de la plata contribuției prin diverse acte normative adoptate de-a lungul timpului.

Românii plătesc o contribuție de 10% din veniturile salariale la asigurările de sănătate. În Ungaria, spre exemplu, se plătește un procent de 15%. Puțină lume își mai amintește, dar și în România s-a pornit de la o contribuție de 14,5%. Ea a scăzut apoi la 12,5% și, în cele din urmă, la 10%, cât este în prezent. Vedem acum că acest procent este insuficient pentru a acoperi gaura de la buget, iar mulți dintre cie care totuși plătesc aceste contribuții sunt în continuare nevoiți să dea bani din propriul buzunar pentru a se trata.

Citește și: Modificări la asigurarea obligatorie a locuinței. Noua lege intră în vigoare din noiembrie