Ce venituri cresc cel mai mult după noua lege a pensiilor. Aproape 5 milioane de pensii vor fi recalculate

Noua lege a pensiilor prevede că pensia va fi egală cu valoarea punctului de referință înmulțit cu numărul de puncte. Valoarea punctului de referință reprezintă valoarea punctului de pensie împărțit la 25, iar numărul total de puncte de pensie este format din numărul de puncte contributive, necontributive și de stabilitate, potrivit digi24.ro.

Citește și: Pensii 2024. Avem formula de calcul şi TABELUL cu vârstele standard de pensionare. Cine ia bonsuri, cine iese mai devreme cu trei ani din câmpul muncii

Ce venituri cresc mai mult după noua lege a pensiilor

Numărul total de puncte reprezintă numărul de puncte contributive, numărul de puncte necontributive și numărul de puncte de stabilitate. VPR = VPP/25. Calculul este următorul: Pensia = VPR x numărul total de puncte. Stagiul de cotizare realizat peste 25 de ani, ajustat cu puncte suplimentare pentru vechime 0,50 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 26-30 inclusiv 0,75 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 31-35 1 punct/an începând cu anul 36 de contributivitate

Rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior. Procentul de majorare și data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și va fi stabilit în funcție de veniturile la BASS și inflația estimată de INS din anul precedent.

Alte articole

Ajutoarele, indemnizațiile și alocațiile intră înainte de Paște. Anunț de ultimă oră de la ANPIS

Patru milioane de pensii ar putea să scadă! Cine sunt seniorii aflați în pericol

Proiectul noii legi a pensiilor prevede că stagiul complet de cotizare pentru pensie pentru limită de vârstă este de 35 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul minim este de 15 ani. Vârsta standard de pensionare este 65 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării pregătite de iniţiatorii legii.

Potrivit expunerii de motive, principalele aspecte urmărite vizează „asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislaţie a unei formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice”.

„Noul mecanism de indexare va avea la bază indicatori reali şi predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilităţi reale a evoluţiei pensiilor publice”, se mai arată în document.

De asemenea, „cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe menţinerea ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat”.

Un alt aspect urmărit de noua lege este „întărirea principiului contributivităţii astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională şi contribuţia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat”.

Se mai are în vedere asigurarea sustenabilităţii ţinând seama că ea trebuie aplicată tuturor beneficiarilor sistemului public de pensii și dentificarea de soluţii privind asigurarea unor pensii adecvate şi echitabile pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii corelate cu contribuţia acestora adusă în timpul vieţii active la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Sistemul de pensii din România se fundamentează pe următoarele principii de bază:

– Contributivităţii potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

– Solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;

– Egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege

Stagiul complet de cotizare reprezintă perioada de timp în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv, pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei anticipate. Stagiul minim de cotizare reprezintă perioada minimă de timp în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă.

Proiectul de lege reglementează următoarele categorii de pensii:

– Pensia pentru limită de vârstă;

– Pensia anticipată;

– Pensia de invaliditate;

– Pensia de urmaş.

Proiectul de lege cuprinde reglementări privind condiţiile de reducere a vârstei standard de pensionare pentru:

– activitate desfăşurată în fostele grupe I şi II de muncă, condiţii speciale/condiţii deosebite de muncă;

– persoanele cu handicap;

– pensia anticipată.

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în Anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

a) cu 15 ani, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin 20 de ani;

c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.

Pensia anticipată se cuvine persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 5 ani, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii dar care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:

a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii;

b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca;

c) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale, în cazul elevilor, ucenicilor şi studenţilor.

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Referitor la formula de calcul a pensiilor, proiectul de lege cuprinde reglementări potrivit cărora cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referinţă. Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă este 81 lei.

VPR a fost determinat prin împărţirea valorii punctului de pensie din anul 2023, adică 1.785 de lei, la 25, care reprezintă nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia pensiilor anterioară datei prezentei legi. Valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Ajutorul de deces se acordă şi în cazul decesului persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă. Ajutorul de deces se acordă şi în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu legii şi raportul de muncă a fost suspendat.

Citește și: EXCLUSIV. Marcel Ciolacu: „Vor creşte şi pensiile speciale de la 1 ianuarie, nu putem încălca Constituţia”