Salarii 2024. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirmă, miercuri seară, că plata gărzii nu este stimulativă, deoarece se raportează la salariile din 2018, mult mai mici decât cele de acum. ”Dacă faci de gardă, primeşti mai puţin decât dacă lucrezi ziua”, afirmă ministrul, explicând că aceasta este una dintre corecţiile pe care le-ar putea aduce noua lege a salarizării în sectorul public.
Ordonanţa fiscală va reduce salariile medicilor şi asistenților. Problema pragului de 10.000 de lei afectează 25% din personal
Alexandru Rafila a fost întrebat, miercuri seară, la TVR Info, despre noua lege a salarizării în sectorul public: ”Ce corecţii ar putea să aducă, în primul rând această corecţie legată de serviciul de gardă, care în acest moment este plătit la nivelul salariului din 2018, de acum 5 ani. Nu este plătit la nivelul salariului pe care omul îl primeşte în moment de faţă, ci la un salariu mult mai mic. Plata gărzii nu este stimulativă, dacă faci de gardă primeşti mai puţin decât dacă lucrezi ziua”
Salarii 2024. Potrivit ministrului, momentan această situaţie nu a putut fi corectată, s-a putut doar acordă o indemnizaţie personalului medical.
”Noua lege a salarizării poate să elimine această situaţie care nu este…aşa am moştenit-o, dar asta nu înseamnă că noi ca medici nu trebuie să ne facem datoria faţă de pacienţi”, a mai afirmat ministurul Sănătăţii.
Întrebat cât de complicat este în prezent să se asigure gărzile în spitale, ministrul a declarat: ”În unele spitale mai complicat, în altele mai puţin complicat, depinde de management, de dialogiul cu angajaţii, de modul în care oamenii înţeleg responsabilităţile lor”.
Salarii medici 2023. Ce salarii vor primi cadrele din Sănătate după majorările de 15%
Alexandru Rafila a afirmat, însă, că nu este de acord ca un medic care este de gardă să refuze să vadă un pacient sau să acorde asistenţă.
”Noi facem nişte confuzii legate de medicul meu – pacientul meu. În sectorul public, accesezi spitalul”, a mai afirmat ministrul Sănătăţii.
Legea salarizării nu va fi finalizată la sfârșitul acestui an, așa cum promiteau politicienii în vară. Cel mai devreme, ea ar putea fi gata în martie anul viitor, dar va putea intra în vigoare abia din 2025, atrag atenția sindicaliștii. Afectați ar fi nu doar profesorii, ci și angajații din sistemul medical, polițiștii sau alte categorii bugetare. De aceea, unele sindicate deja pregătesc proteste în noiembrie și decembrie.
Legea salarizării trebuia să fie gata încă din această toamnă, conform primelor promisiuni ale guvernanților, pentru a putea fi implementată începând cu 1 ianuarie 2024. Sindicaliștii spun că au aflat că ar putea să nu fie gata la timp.
Bogdan Hossu, liderul sindicatului CNS „Cartel Alfa”: Nu este transmisă părții sindicale o formă finalizată. În același timp, doamna ministru al muncii declară că orizontul de timp pentru care va fi finalizată legea va fi martie 2024. Ținând cont de acest lucru, înseamnă că legea de salarizare nouă va intra în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2025, dacă nu chiar mai târziu. Sunt două motive. În primul rând, avem alegeri anul viitor, iar guvernul nu are voie să mărească salariile bugetarilor cu 6 luni de zile înainte de alegeri.
Bogdan Hossu, liderul sindicatului CNS „Cartel Alfa”: Adică dau o ordonanță în care prevăd că realizarea unei legi de salarizare cu minimum 6 luni înainte de alegeri să fie anulată condiționarea aceasta și în momentul respectiv pot să dea drumul la legea salarizării.
Salarii 2024. Ce bugetari rămân fără sporuri, cine primeşte retroactiv sporuri de 5.000 de lei
Mai avem o problemă: deficitul bugetar. Anul viitor, România are un deficit bugetar asumat mai mic decât anul acesta, iar cheltuielile de anul acesta deja sunt prea mari și unele dintre ele ar putea fi amânate pentru anul viitor.
Dacă România va depăși anul viitor deficitul bugetar de 3%, atunci poate primi amenzi de la Uniunea Europeană și poate pierde bani din PNRR. Suntem în continuare campioni la inflație în Europa, arată datele Eurostat, dar dacă nu vor fi mărite salariile de anul viitor, țara se va confrunta cu blocaje în mai multe domenii esențiale, cum ar fi educația sau ordinea publică.
Vasile Zelca, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor: În momentul de față, un polițist debutant, cu toate sporurile pe care le prinde, de noapte, de weekend și de sărbători legale atinge un maxim de 2.500-2.600 de lei. Dacă s-ar acorda aceste sporuri la o bază de calcul corectă, ar atinge undeva la 3.000 de lei.