Pensii 2024. Cine primeşte 3000 de lei în plus la pensie, noua formulă de calcul schimbă grilele TABEL

Pensii 2024. Premierul Marcel Ciolacu a spus, recent, că de la 1 ianuarie 2024, toate pensiile vor creşte cu 13,8%, cât este rata inflaţiei, urmând a doua creştere să se facă, cel mai probabil, la 1 septembrie.

Atunci, creşterea va fi diferenţiată pentru „a se închide inechităţile”, a mai precizat şeful Guvernului. Marcel Ciolacu a spus că şi pensiile speciale vor fi indexate cu rata inflaţiei, o decizie contrară fiind neconstituţională.

Astfel, o parte dintre pensionarii speciali, mai precis magistraţii, vor putea primi la pensie şi 3.000 de lei în plus.

Pensii 2024. Ministrul Muncii, veşti bune pentru seniori: „După recalculare, pensiile cresc şi cu 40%”. Când se va vedea pe taloane

Alte articole

Daniel Baciu, anunţ așteptat de toţi pensionarii: Va creşte pragul de impozitare. Cea mai mare pensie de stat, 60.000 de lei!

Pensii 2024. Ce se întâmplă cu a 13-a pensie, ce scrie în legea care se aplică de la 1 septembrie

În cazul magistraților (cei ieșiți la pensie în baza legilor 303/2004 și 303/2022), creșterea ar urma să fie de 3.033 de lei, calculată drept indexarea cu 13,8% (inflația) a pensiei medii de 21.980 de lei (aferentă lunii octombrie, cea mai recentă statistică oficială disponibilă în acest moment).

Întrebat despre creşterea de la 1 ianuarie, premierul a precizat: „Acolo este diferenţiat”. Marcel Ciolacu a explicat că, în noua lege a pensiilor, urmează „a se închide toate inechităţile”.

„Nu va fi afectată nicio pensie, drepturi obţinute pe vechile legi, toată proiecţia este pentru viitor. Este exclus ca cineva să piardă vreun ban după recalculare”, a adăugat premierul, potrivit stirileprotv.ro.

Pensii 2024. Formula simplă de calcul, care le arată românilor câţi bani în plus vor primi la pensie  de anul viitor

Pensionarii români îşi pot calcula singuri, acasă, câţi bani în plus vor primi la pensie din 2024, atunci când intră în vigoare noua lege.

Iată cum se vor calcula noile pensii ale românilor în funcție de formula din noua lege a pensiilor. Noua formulă din legea pensiilor: valoarea punctului de referință (VPR) înmulţit cu numărul de puncte de pensie pe care le aveți în decizia de pensionare.

Astfel, fiecare pensionar român îşi poate calcula singur, acasă, noua pensie pe care o va primi din 2024.

Pentru românii care nu ştiu valoarea punctului de referință (VPR), acesta este egal cu punctul de pensie (care în 2024 va fi acesta 2.031 lei, dacă Guvernul va majora punctul de pensie cu 13,8% așa cum spune premierul Marcel Ciolacu) împărțit la 25 de ani de cotizare, pentru că acesta este numărul de ani mediu de cotizare, şi este egal cu 81 de lei.

Pensii 2024 DOCUMENT: Cum se face calculul pensiei, cu cât creşte vârsta de pensionare şi cum se traduce în bani punctul de referinţă de 81 de lei. Un singur articol intră în vigoare de la 1 ianuarie
Formula de calcul pentru pensie

VPR x numărul total de puncte

VPR (valoarea punctului de referință) = 2031 : 25 = 81.

După ce aţi aflat care este VPR, vă uitați în decizia de pensionare și pur și simplu înmulțiți 81 de lei cu numărul total de puncte din decizia de pensionare și o să obţineţi pensia pe care o veți avea după această nouă formulă.

Pensii 2024. Tabelul care arată cine sunt românii defavorizaţi după majoarea din 2024

O parte dintre români vor avea creşteri negative, adică pe minus, la recalcularea pensiilor de anul viitor, însă autorităţile asigură că nicio pensie nu va scădea.

În timp ce la majorarea pensiilor de din 2024, se anunţă creşteri de până la 30%, unii români vor avea parte de creşteri negative, adică de până la minus 11,35%, arată calculele prezentate la Antena 3.

Spre exemplu, cel mai mare procent de creştere a pensiilor ajunge la 30,84% şi se aplică românilor născuţi în perioada ianuarie-martie 1950 şi care s-au pensionat în intervalul ianuarie-martie 2015.

Apoi, procentele de creştere încep să mai scadă, după care urmează valori pe minus. „Avem această creştere de 30%, după care procentele de creştere mai scad, pentru că se ajunge la indicele de corecţie de 1,41. Aici, procentul de creştere este negativ”, a spus fosta şefă a Casei de Pensii, prof. univ. dr. Doina Pârcălabu.

În tabelele din galeria foto, se vede cum, după procente de creştere de până la 30%, acestea încep să fie pe minus.  Spre exemplu, apare minus 0,71% în cazul românilor care s-au pensionat în anii 2020-2023 şi au un indice de corecţie destul de mare, de 1,41, după cum arată calculele din tabel. Apoi, creşterile negative ajung până la minus 11,35%.

Fosta şefă a Casei de Pensii, Doina Pârcălabu, îi linişteşte pe români şi susţine că pensiilor nu vor scădea, chiar dacă e vorba de creşteri cu minus.

„Acolo, practic, rămâne cuantumul pensiei aflat în plată. Procentul e mic din cauza acelui indice mare de corecţie”, a explicat fosta şefă a Casei de Pensii. Oficialii spun şi ei că cei cărora le vor creşte mai mult pensiile acum sunt românii care au avut o pensie mică şi lor li se va face dreptate. Altfel spus, nu se încearcă creşterea pensiilor tuturor românilor în mod egal, ci echitabil, pentru a se rezolva anumite inechităţi.

Cele dezavantajate de această majorare a pensiilor sunt femeile, care vor beneficia şi de cele mai mici procente, spre deosebire de bărbaţi.

„La femei, creşterile cele mai mari sunt de 11% (faţă de 30% la bărbaţi – n.r.), pentru că la ele stagiul complet de cotizare a fost de 25 de ani şi suntem acum la 32 de ani şi patru luni.

Deci, în cazul lor, nu s-a atins stagiul de cotizare complet ca în cazul bărbaţilor, şi atunci punctajul mediu, cel pe care îl avem ca element determinant al  pensiei, nu a fost diminuat în acelaşi ritm ca la bărbaţi.

Se vede în tabelele de mai sus că stagiul complet de cotizare nu este o constantă.

Fosta şefă a Casei de Pensii: „Acolo unde sunt creşterile negative, cu minus, românii vor rămâne cu pensia aflată în plată. Nu se va diminua nimic”

Precizez încă o dată că, acolo unde sunt creşterile negative, cu minus, românii vor rămâne cu cuantumul pensiei aflat în plată. Nu se va diminua nimic”, a adat asigurări fosta şefă a Casei de Pensii, Doina Pârcălabu. Vor beneficia de o creştere a pensiei cu 0% românii născuţi în perioada aprilie 1944-martie 1945 şi pensionaţi în intervalul aprilie 2001-martie 2002.

De creşteri negative între minus 0,85% şi minus 2,56% vor avea parte românii născuţi în perioada octombrie 1952-iulie 1953 şi pensionaţi în intervalul ianuarie 2012-ianuarie 2013.

Cele mai mari creşteri pe minus, respectiv de până la minus 11,35% apar la pensionarii români născuţi în perioada octombrie 1958-octombrie 1961 şi pensionaţi în intervalul ianuarie 2020-noiembrie 2023.