România şi Slovacia au notificat transpunerea completă a Directivei. Cu toate acestea, Comisia a identificat mai multe cazuri în care nu a fost transpusă corect Directiva în legislaţia naţională. În cazul României, acest eşec afectează, printre altele, aspecte fundamentale, cum ar fi existenţa unui regim efectiv de sancţiuni atunci când sunt introduse date incorecte în registrul naţional al proprietarului beneficiar.
Reglementările de combatere a spălării banilor sunt esenţiale în lupta contra spălării banilor şi finanţării terorismului. Lacunele legislative care apar într-un stat membru au un impact asupra UE. De aceea, normele UE ar trebui implementate şi supravegheate eficient pentru a combate infracţionalitatea şi pentru a proteja sistemul nostru financiar, apreciază Comisia Europeană.
Fără răspunsuri satisfăcătoare din partea României şi Slovaciei în termen de două luni, Comisia poate decide să continue procedura de infringement şi să trimită un aviz motivat.
În cazul României, deficienţele legislative „sunt legate de încetarea statutului deşeurilor, responsabilitatea extinsă a producătorului, derogarea de la împărţirea responsabilităţii financiare şi măsurile stabilite pentru prevenirea generării de deşeuri”, potrivit Digi 24.
Prin urmare, Comisia Europeană a decis să trimită scrisori oficiale de punere în întârziere statelor membre în cauză, care au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele constatate. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia Europeană ar putea decide să emită un aviz motivat.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE.
Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.