Nea Mihai muncește 6 zile din 7, timp în care străbate la pas aleile Cetății și stă de vorbă cu oricine îl întreabă orice. La cei 73 de ani ai săi, sub povara unei vieți grele, Cetatea este universul său la care nu are de gând să renunțe.
Nea Mihai este străjerul care îi întâmpină pe cei care vin la Cetatea Alba Carolina.
„Sunt străjerul Cetății, sunt aici din 2000. Vara, iarna sunt prezent la datorie. Asta-i o ținută de infanterie austriacă din secolul 18. Am lucrat la armata…da… am făcut armata și mi-a rămas în sânge. Dacă îți place o meserie, o faci de drag, de plăcere și uite acum, la vârsta mea de 73 de ani, încă muncesc”, a spus nea Mihai.
Nea Mihai este emblema Cetății, iar cu naturalețea și seriozitatea sa își cucerește mereu interlocutorii.
„Sunt popular cu toată lumea, ați văzut, cu turiștii, chiar și cu colegii, colegele și cu șefii mei, îi respect, chiar dacă ei sunt mai tineri decât mine, eu sunt dator să-i respect, așa-s învățat.
Să știți, dacă saluți, îi atragi și mai vin și cu alții. Vin mulți din tot Occidentul, și Italia, Germania, Franța, Belgia, dar nu mai spun, din toată Europa vin, plus românii noștri, care-s primii și le place. Fac poză cu mine și cu garda noastră… 25 de ofițeri suntem – ofițeri, infanteriști, artileriști, cavaleriști, defilăm, schimbăm garda, tragem și cu tunurile, avem și spectacole”, a mai spus bătrânul.
Nea Mihai nu trece niciodată neobservat sau nefotografiat. Și nu este turist căruia să nu îi smulgă măcar un zâmbet, mai ales că mereu are o dispoziție din cale-afară de bună.
Cât despre ce face nea Mihai după ce își termină programul de muncă, ei bine, acolo lucrurile stau diferit.
De la agitația oamenilor curioși, nea Mihai trece într-o altă extremă atunci când pleacă acasă, pentru că acolo nu îl așteaptă nimeni.
Citește și Spectaculos: el este românul care s-a apucat de facultate la 88 de ani
„Eu spăl, mâncare îmi fac, prăjituri, îmi fac la cuptor. Nu e prea bine, unde-s doi puterea crește, dar te obișnuiești până la urmă. E greu la bătrânețe. Sunt străin, nu am pe nimeni. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt sănătos și am un acoperiș deasupra capului. Le doresc la toată lumea ca și mie. Sunt mulți care la vârsta mea nu au nimic”, a mai spus nea Mihai.
De fel dintr-un cătun din Iași, nea Mihai s-a lăsat în voia sorții până a ajuns în Ardeal.
„Am fost copil necăjit. Am fost 13 copii la părinți, eram mulți, tata și mama erau la colectiv, la sapă și noi, când veneam de la școală, la 12, într-o bucătărioară mică, joasă, găseam câte o bucată de mămăligă lăsată de seara. Altceva nu aveam ce mânca. În picioare nu aveam încălțăminte, aveam doar opinci de porc, aici, în Ardeal e altă viață”, a mai spus nea Mihai, străjerul Cetății Alba Carolina.
Odată înrolat în Armată, viața acestuia s-a schimbat complet.
„Vine comandantul la apelul de dimineață și bucătarul și avea nevoie de ajutor la bucătărie și spunea: „Care vrea să meargă? Mâna sus sau doi pași în față”. Eu am făcut doi pași, că-mi plăcea la bucătărie, că era mânare, munceam, dar era și mâncare. Mă uitam la maestrul bucătar, am furat meseria și la eliberare mi-a dat adeverință de bucătar și mi-a prins bine. După ce s-a desființat Armata am ajuns aici, străjer la Cetate”, a povestit nea Mihai, potrivit Digi24.
Dimineața o ia de la capăt. Șase zile din șapte, nea Mihai face de strajă la cetate.