Doctorul care schimbă halatul cu patrafirul. Povestea unui medic din Constanța care în fiecare duminică devine preot şi ţine slujbe la biserică

Nicolae Cristescu lasă în fiecare săptămână stetoscopul şi îmbracă haina neagră de preot. Dacă munca de doctor l-a împlinit, apropierea de Dumnezeu, spune el, l-a desăvârșit.

Doctorul Nicolae Cristescu are peste  de ani și de 20 de ani se împarte între meseria de medic și cea de preot. Provine dintr-o familie modestă de refugiați basarabeni, iar sărăcia nu l-a făcut să vrea mai mult, ci să dăruiască mai mult. În Constanța are un cabinet medical unde oferă consultații doar în baza biletelor de trimitere sau deseori gratis.

Un preot îndrăgit de mii de oameni a murit la vârsta de 46 de ani, răpus de cancer
„Vedeți aparatele astea? Serviciile, cum se numesc, pentru care eu aș putea să închei un contract cu Casa nu le-am încheiat, nu solicit bani nici de la CAS, nici de la pacienți, este un dar. De ce preferați să trăiți așa modest? Păi eu așa am trăit toata viața. Cred ca până am ajuns la părinții mei, pentru că pe mine m-au crescut bunicii mei,  cred că atunci am mâncat carne pentru prima dată, când am ajuns la părinții mei, deci am mâncat de post șapte ani jumatate”, spune preotul-doctor.

Nicolae Cristescu: „Profesia de preot este mult mai grea decât cea de medic”

Când nu vindecă trupurile oamenilor, medicul Cristescu devine părintele Cristescu, care încearcă să vindece sufletele celor care-i trec pragul bisericii. Pentru asta e nevoie de multă credință.

„Profesia de preot este mult mai grea decât cea de medic. Sufletul omului este infinit mai complicat decât trupul lui și infinit mai greu de tratat. Creștin ortodox înseamnă să crezi 100 la sută în domnul Iisus Hristos. El spunea în toate parabolele pe care le găsim în Noul Testament spre exemplu, El spunea „iertate să-ți fie păcatele, ridica-te și mergi” sau „ești vindecat de boala ta”, deci întâi este vindecarea spirituală apoi este vindecarea părții materiale”

Doctorul Nicolae Cristescu se simte un om pe deplin împlinit. Modestia lui este o lecție pentru noi toți. „Eu n-am vilă, n-am mașină, n-am nimic, banii pe care-i am îi dau pentru niște scopuri. În fiecare zi am moartea în față. E cam exagerat să te mândrești în fața morții”

Vede măruntaiele oamenilor şi priveşte până în adâncul sufletelor lor. Este darul unui român blajin, care şi-a ales întâi meseria de medic, iar apoi şi-a dat seama că preoţia îl desăvârşeşte.

Nicolae Cristescu este un doctor din Constanţa, care îşi primeşte pacienţii cu blândeţe la cabinetul său modest dintr-un bloc comunist cu 10 etaje. Locuinţa sa este şi mai modestă, mărturiseşte el fără să se scuze. Este medic internist, specializat pe ecografie generală, ştiinţa care priveşte în interiorul oamenilor fără să le pricinuiască durere. Se uită în străfunduri şi caută, ca să găsească acea cauză care i-a trimis pe oameni la doctor.

Domnul Trandafir de Sebeș! Povestea impresionantă a unui profesor de fizică care la cei 78 de ani ai săi continuă să le transmită elevilor pasiunea pentru științele exacte

Când îşi pune în cui halatul alb, medicul se transformă într-un alt fel de vindecător, de suflete. Duminica şi la zilele de mare sărbătoare, el îmbracă straiele cusute cu fir strălucitor, pentru a sluji în Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, situată chiar peste drum de Spitalul Clinic Judeţean Constanţa. Medicul Cristescu devine părintele Cristescu, care are grijă de trupul şi de sufletul celor care îi cer ajutorul.

Pe micul Nicolae, bunica l-a dus de mână la biserică. Picturile de pe pereţi, chipurile sfinţilor, faptele şi învăţăturile celor buni şi drepţi l-au impresionat pe copilul de atunci, iar credinţa a devenit o a doua natură. Totuşi, când a venit momentul să-şi aleagă cariera a decis să se facă medic. A intrat al doilea pe listă la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, în 1972. În 1983 şi-a luat secundariatul în medicină internă, iar în 1992 a devenit medic primar. Şi tot în 1992 a decis să dea admitere la Teologie.

„Aveam 40 ani, eram deja sceptic. Eram căsătorit, soţia mea era tot medic, aveam un fiu. Şi totuşi simţeam că mai aveam de împlinit un vis. Simţeam că medicina nu e totul. Am vrut să văd ce este dincolo de ea. M-am hotărât să dau la Teologie“, povesteşte dr. Cristescu.

A intrat cu brio la Universitatea din Iaşi, apoi s-a transferat la Bucureşti, ca să fie mai aproape de casă şi de pacienţi. În 1993 a început să slujească la micuţa capelă din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, în paralel cu cariera de medic. Până în 2001 a fost „preotul de la spital“, la care suferinzii – pacienţi sau familiile acestora – apelau pentru sprijin moral.

A rămas marcat de perioada în care a venit în contact direct, în spital, cu ambele categorii de persoane aflate în nevoie – şi trupească, şi sufletească. Se mângâie cu gândul că poate a alinat puţin părinţii îndureraţi care se rugau fierbinte pentru binele copiilor aflaţi pe patul de suferinţă. Sau copiii care îşi vedeau sprijinul din viaţă, părintele, doborât de boală. Sau tinerii şi bătrânii care nu voiau să se despartă de omul fără de care nu concepeau viaţa. „Toţi avem nevoie de liniştire şi de gândire pozitivă, indiferent că suntem medici, preoţi, pacienţi cu suferinţe mari sau oameni sănătoşi tun. Gândurile bune ne ajută să depăşim greutăţile vieţii, pe orice plan ne-ar încerca“, afirmă Nicolae Cristescu.

Duminica, dimineaţa, Nicolae Cristescu este întotdeauna la slujbă. La cea de la biserică. Întâi oficiază Utrenia, apoi Sfânta Liturghie. Apoi stă la dispoziţia celor care-i cer un sfat. Spitalul, în fond, este peste drum, iar oamenii vin mereu să se reculeagă, cu gândul la cei dragi.

„Am constatat că trupul şi sufletul, deşi sunt atât de opuse, sunt în legătură profundă. Sufletul este osârduitor, în timp ce trupul este neputincios. Duhul face tot ce nu-şi doreşte trupul şi invers. Dacă sufletul este bine îndreptat către Dumnezeu, îngrijim şi trupul. Viaţa este corectă dacă îngrijim de noi şi de ceilalţi în acelaşi timp. Medicii au o şansă foarte mare să se mântuiască, pentru că îi îngrijesc pe ceilalţi. Este o pâine albă a lui Dumnezeu care le-a fost dăruită“, arată preotul.

Călăuzit de Sfântul Pantelimon, doctorul fără de arginţi

Întâmplător sau nu, medicul a primit binecuvântarea de preot într-o zi de 27 iulie, dată la care credincioşii îl serbează pe Sfântul Pantelimon, doctorul fără de arginţi, ocrotitorul medicilor şi tămăduitorul bolnavilor. Pilda doctorului sfânt este urmată în cabinetul lui Nicolae Cristescu  de la Constanţa. Pacienţii fără resurse financiare sunt primiţi gratuit la un consult ecografic, care costă de regulă minimum 50 lei. „Este puţin ce fac eu, o spun cu toată smerenia. Încerc să-i ajut pe oamenii care nu au alt sprijin. Încotro să se îndrepte? Uşa mea le este deschisă mereu“, spune dr. Cristescu.

În cabinetul medical, biroul este încadrat de câteva icoane dragi lui. În rest, nimic nu trădează că doctorul credincios este, de fapt, şi preot. „Nu port la vedere brăţări sau cruciuliţe, pentru că le-aş distrage atenţia pacienţilor. Ei nu ştiu, poate, că eu am şi altă profesie. Aici, la cabinet, sunt medic. Port la gât un lanţ cu cruce, dar îl ţin pe sub halatul alb. Lucrurile sunt fiecare pe făgaşul lor“, explică medicul, specializat în ecografie generală.

„Omul poartă în trupul său o parte dumnezeiască, sufletul“
Nicolae Cristescu face parte dintr-o categorie rară de oameni aleşi. Sunt cei care aduc împăcarea, indiferent ce haine ar purta. „Mă străduiesc să am grijă şi de trupul oamenilor, şi de sufletul lor. Dacă sufletul este în ordine, trupul se va simţi bine. Dacă sufletul este întunecat, trupul suferă. Dar deseori, suferinţa trupului este urmată de curăţarea sufletului. Timpul petrecut pe pământ ne oferă răgazul pentru mântuire. Omul poartă în el o parte dumnezeiască, sufletul, pe care i-o dă Dumnezeu când se produce concepţia (în termeni medicali) sau zămislirea (în termeni religioşi). Nu suntem perfecţi, nu suntem dumnezei, de aceea trupul omenesc se îmbolnăveşte uneori, inexplicabil chiar. Dar purtăm în noi scânteia divină, pe care trebuie să o dăruim în jur“, explică el.

El însuşi o legătură între medicină şi religie, medicul-preot Nicolae Cristescu consideră că prima ştiinţă o confirmă pe a doua. „Există un tratat de neurologie al marelui profesor Constantin Arsenie, întemeietorul neurochirurgiei româneşti. Aici sunt descrise minuţios care sunt manifestările psihice (deci mintale şi sufleteşti) din bolile interne, precum şi care sunt manifestările somatice (ale organelor interne) din bolile psihice. Este deci o puternică legătură între trup şi suflet. Iată cum, indirect, medicina confirmă teologia“, afirmă el.

Medicul-preot Nicolae Cristescu spune că medicină fără religie şi religie fără medicină nu se poate. „Sunt medici eroi care îşi închină viaţa ajutorării celorlalţi şi o fac din tot sufletul. Sunt preoţi care au grijă de cei din jur, cărora le sunt dedicaţi trup şi suflet. Important este să fii în slujba oamenilor, să te înalţi cu fiecare faptă bună pe care o faci“, arată tămăduitorul de trup şi suflet de la Constanţa.