Persoanele care HRĂNESC CÂINII FĂRĂ STĂPÂN, AMENDATE cu până la 5.000 de lei

Decizia introducerii unei măsuri sancţionatorii a fost luată în urma comentariilor şi propunerilor făcute de cetăţeni la proiectul pentru modificarea Hotărârii CGMB nr. 243/2009 privind controlul reproducţiei câinilor în Municipiul Bucureşti, în perioada în care acesta s-a aflat în dezbatere publică, a declarat duminică, pentru MEDIAFAX, coordonatorul de proiect al Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), Răzvan Băncescu.

„Nu urmărim să amendăm un copil care aruncă un biscuite unui câine pe stradă. Urmărim să reducem numărul agresiunilor câinilor fără stăpân îndreptate către cetăţeni”, a spus Răzvan Băncescu.

El a dat ca exemplu zona din Drumul Taberei situată între numerele 30 şi 38, unde din 112 petiţii adresate municipalităţii, 80 aveau ca obiect agresarea cetăţenilor de haite de câini fără stăpân, concomitent fiind reclamată şi hrănirea animalelor în parcarea din zonă sau în faţa blocurilor de către localnici.

Potrivit coordonatorului de proiect al ASPA, propunerea de amendare a celor care dau de mâncare câinilor fără stăpân are la bază şi rezultatele mai multor studii făcute în acest sens.

Alte articole

Soluţie inedită la pentru problema câinilor vagabonzi: bani pentru cei care aduc câini la adăpost

Unul dintre studii, făcut de Institutul Superior de Sănătate din Italia, arată că agresivitatea câinilor creşte din cauza organizării animalelor în haite, lucru care se întâmplă, în primul rând, atunci când acestea sunt hrănite în grup.

„Singurul parametru care se supune cu succes controlului este alimentarea cu hrană. Autorităţile trebuie să soluţioneze în mod corect problema gunoiului, înfiinţând depouri pentru gunoi şi hrană, inaccesibile câinilor (prin îngrădire, folosindu-se containere inaccesibile pentru câini etc.) şi îndeosebi instruirea oamenilor în vederea neabandonării resturilor alimentare pe străzi şi în scopul de a nu hrăni liber câinii comunitari. Hrănirea constantă a câinilor comunitari conduce atât la reproducere sporită cât şi la alcătuirea haitelor”, potrivit studiului citat.

Alte două studii, efectuate de angajaţii Primăriei Capitalei, au arătat că hrănirea regulată a câinilor în anumite zone duce la organizarea animalelor în haite.

Potrivit lui Răzvan Băncescu, dacă proiectul va fi aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, amenzile vor fi date cu ajutorul poliţiştilor locali şi se va începe din zonele pe care municipalitatea le are deja în aşa-numita „hartă a conflictelor”.

„Ştim deja locurile cu asemenea probleme, iar obiectivul nostru este să începem cu acele zone, şi nu să căutăm oameni pe stradă care mai aruncă câte o bucată de pâine unui animal”, a mai spus Băncescu.

Referitor la cuantumul amenzii, Răzvan Băncescu a explicat că se doreşte ca aceasta să fie maximă, însă consilierii vor fi cei care vor stabili, prin vot, valoarea ei.

Proiectului de hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti care modifică HCGMB nr. 243/2009 privind controlul reproducţiei câinilor în Municipiul Bucureşti s-a aflat în dezbatere publică până la 30 aprilie şi urmează să fie supus aprobării consilierilor municipali într-o şedinţă viitoare.

Printre modificările propuse se regăseşte şi obligativitatea posesorilor de câini în vârstă de peste şase luni din Capitală de a-i steriliza în termen de un an de la data intrării în vigoare a hotărârii.

Excepţie de la această prevedere vor face câinii utilitari şi de vânătoare care sunt înregistraţi la Asociaţia Chinologică Metropolitană Bucureşti, dar şi câinii de serviciu ai Ministerului Apărării Naţionale şi ai Ministerului Afacerilor Interne, precum şi câinii a căror stare de sănătate nu este compatibilă cu procedura de sterilizare, acest lucru urmând să fie confirmat prin semnătura şi parafa medicului veterinar.

Proiectul mai stabileşte că persoanele fizice şi juridice, dar şi ONG-urile care deţin câini în vârstă de peste patru luni în municipiul Bucureşti sunt obligate să-i înregistreze la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor, din cadrul Primăriei Capitalei, în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a hotărârii, prin microciparea lor şi completarea unui formular. Excepţie vor face, de asemenea, câinii utilitari şi de vânătoare care sunt înregistraţi la Asociaţia Chinologică Metropolitană Bucureşti şi câinii de serviciu ai Ministerului Apărării Naţionale şi ai Ministerului Afacerilor Interne.

Proiectul, în forma în care a fost supus dezbaterii publice, nu stabilea însă şi aplicarea unor sancţiuni pentru cei care încalcă aceste prevederi sau vreo formă de control privind respectarea acestora.

Pe de altă parte, persoanele juridice, instituţiile şi ONG-urile care capturează, adăpostesc, transportă, sterilizează, identifică şi adoptă câini fără deţinător din Capitală vor avea obligaţia de a comunica reprezentanţilor ASPA, lunar, toate informaţiile aferente acestei activităţi, în caz contrar fiind sancţionaţi cu o amendă de 2.000 de lei.

De asemenea, agenţii economici care solicită prestări de servicii către reprezentanţii municipalităţii vor plăti câte 70 de lei pentru capturarea şi sterlizarea unui câine, 20 de lei pentru identificarea şi înregistrarea acestuia în baza de date şi 10 lei pentru vaccinul antirabic.

Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, modificarea Hotărârii nr. 243/ 2009 este necesară întrucât studiile din teren arată că aproximativ 30 la sută dintre câinii fără stăpâni din Capitală provin din „abandon privat”, adică pui proveniţi din „monte accidentale” sau câini ai căror deţinători nu-i mai doresc.

Tot acest proiect stabileşte şi faptul că persoanele fizice şi juridice care adoptă un câine dintr-unul din adăposturile municipalităţii bucureştene vor fi nevoite să achite o taxă de 170 de lei, în timp ce pentru ONG-uri adopţia va rămâne gratuită.

În plus, câinii vor putea fi adoptaţi numai de către cei care fac dovada condiţiilor de cazare, hrană şi asistenţă medicală.Noile prevederi au în vedere şi ca persoanele fizice şi juridice sau ONG-urile care abandonează câini să nu mai aibă dreptul să adopte alte animale pe o perioadă de un an.

Totodată, conform proiectului, reteritorializarea câinilor neadoptaţi poate fi făcută în acelaşi loc de unde au fost capturaţi numai după sterilizare, vaccinare, deparazitare şi microcipare, fiind interzisă reintroducerea patrupedelor în parcuri, pieţe, spitale, şcoli sau obiective de interes turistic.