Cu noul an aproape să înceapă, pregătirile pentru 2024 sunt în plină desfășurare, iar un aspect adesea ignorat de mulți este că acesta va fi un an bisect. Ce înseamnă, de fapt, un an bisect și de ce este importantă această zi în plus.
Odată cu intrarea în Noul An, 2024 nu aduce doar o schimbare de cifre, ci și o zi suplimentară în calendarul obișnuit. Anii bisecți, precum 2024, presupun o zi adițională, 29 februarie, pentru a corecta discrepanța dintre anul calendaristic gregorian, cu 365 de zile, și perioada în care Pământul completează o orbită în jurul Soarelui, aproximativ 365,25 de zile.
Această zi în plus este esențială pentru menținerea sincronizării între calendarul nostru și mișcările Pământului în spațiu. Fără această ajustare, calendarul și anotimpurile ar deveni treptat desincronizate. În plus, anul 2024 nu este doar un an bisect obișnuit, ci aduce cu sine și o modificare în modul în care începe și se încheie un an bisect, modificând ziua săptămânii asociată acestei perioade.
De asemenea, anul 2024 nu este doar un an bisect obișnuit, el aducând cu sine o schimbare în modul în care se încheie și începe un an bisect. Acesta nu va avea aceeași zi a săptămânii ca și anul non-bisect anterior, aducând o notă de neobișnuit în structura calendarului nostru obișnuit.
Anii bisecți urmează un model destul de simplu, revenind la fiecare patru ani. Totuși, există o regulă de bază de memorat: un an poate fi bisect dacă este divizibil exact cu 4.
Așadar, când te întâlnești cu 2024 și observi ziua în plus în luna februarie, știi că este un an special, menit să mențină echilibrul timpului în raport cu mișcările Pământului în spațiu.
Principala regulă care determină dacă un an este bisect este divizibilitatea acestuia cu 4. Cu alte cuvinte, dacă un an poate fi împărțit exact la 4, atunci el primește privilegiul unei zile în plus în calendar.
Există, însă, excepții la regulă. Anii care sunt divizibili cu 100, precum 1700 sau 1800, nu vor primi o zi în plus, cu excepția cazului în care sunt și divizibili cu 400.
Acesta este motivul pentru care anii 1700, 1800 și 1900 nu au fost ani bisecți, în timp ce anii 1600 și 2000 au avut parte de această adăugare specială la calendar.
Astfel, pentru a determina dacă un an este bisect, este nevoie ca acesta să îndeplinească ambele reguli menționate anterior. Trebuie să fie divizibil cu 4 și să nu fie doar un an de secol (divizibil cu 100), ci și să fie divizibil cu 400.
Deoarece 2024 este un an divizibil cu 4 și nu este un an de secol, fiind divizibil cu 100, dar nu și cu 400, acesta îndeplinește ambele criterii și va fi, prin urmare, un an bisect. În concluzie, pregăti-vă de acum planurile pentru a sărbători cum se cuvine data de 29 februarie!
Citește și: Schimbare radicală în eliberarea paşapoartelor. Ce trebuie să ştie toţi românii