Măsurile fiscale ce intră în vigoare din ianuarie 2024. Ce schimbări se reflectă de azi în conturile românilor

Măsurile fiscale ce intră în vigoare din ianuarie 2024. Apar schimbări fiscale majore pentru români din ianuarie 2024. Într-o mișcare îndrăzneață de a consolida finanțele țării și de a reduce deficitul bugetar, Guvernul României a aprobat, la 26 septembrie 2023, Legea nr. 296/2023. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 977 la 27 octombrie 2023 și va aduce schimbări semnificative în peisajul fiscal începând cu 1 ianuarie 2024.

Măsurile fiscale ce intră în vigoare din ianuarie 2024

Măsurile fiscale ce intră în vigoare din ianuarie 2024. Una dintre modificările fiscale cele mai importante face referire la reglementările privind impozitul pe profit.

Citește și Vești bune pentru vârstnici. Casa de Pensii, anunț despre cumulul pensie-salariu. Dispoziția care intră în vigoare în 2024

Măsurile fiscale ce intră în vigoare din ianuarie 2024. Companiile care au înregistrat o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro anul trecut vor plăti impozit minim în anul curent. Se aplică dacă depășește impozitul pe profit calculat conform regulilor generale sau în cazul în care compania înregistrează o pierdere fiscală. Calculul cifrei de afaceri și al impozitului minim va include veniturile totale, venituri scăzute din totalul veniturilor, valoarea imobilizărilor în curs de execuție și amortizarea contabilă.

Alte articole

Şedinţă de guvern pentru aprobarea unui proiect de ordonanţă pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

Guvernul pregăteşte o nouă ordonanţă prin care poate mări salariile bugetarilor şi sumele acordate primăriilor

Pentru companiile din sectoarele petrol și gaze naturale, se impune un impozit suplimentar pe cifra de afaceri de 0,5% pentru perioada 2024-2025, cu reguli speciale de calcul.

Și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va suferi modificări. Se introduc noi cote de impozitare, stabilite în funcție de veniturile și activitățile desfășurate de acestea. Astfel, microîntreprinderile care realizează venituri sub 60.000 euro vor fi supuse unui impozit de 1%, în timp ce cele care depășesc acest prag sau care desfășoară activități specifice, precum IT, HORECA, sau servicii juridice, vor plăti un impozit de 3%.

Sunt unele sectoare unde veniturile brute lunare de peste 10.000 lei realizate de salariați au început să fie supuse impozitului pe venit începând cu luna noiembrie 2023. Totodată, scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru salariații din domeniul construcțiilor, agriculturii și alimentației este eliminată. Tichetele de masă și voucherele de vacanță vor fi impuse unei contribuții de asigurări sociale de sănătate de 10%.

Citește și Lista majorărilor de venituri. Românii care vor primi mai mulți bani de la 1 ianuarie 2024

În cazul veniturile obținute din activități independente, se introduce posibilitatea deducerii contribuției de asigurări sociale de sănătate din baza de impozitare pentru calculul impozitului pe venit. De asemenea, plafonul maxim pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este majorat de la 24 de salarii minime brute la 60 de salarii minime brute.

Schimbările fiscale uriașe din 1 ianuarie 2024 sunt o adaptare semnificativă a peisajului fiscal din țară. Cetățenii și companiile sunt sfătuite să se informeze cu privire la noile reguli.

Modificările aduse la nivelul microîntreprinderilor şi eliminarea posibilităţii de optimizare fiscală în cazul antreprenorilor care deţin participaţii la mai multe microîntreprinderi, dublarea taxării pentru tichetele de masă oferite angajaţilor, creşterea TVA de la 9 la 19% pentru unele activităţi din turism (inclusiv accesul la festivaluri), dar şi obligativitatea înrolării în sistemul RO e-Factura sunt doar o parte dintre schimbările pe care firmele încă încearcă să le proceseze şi să le implementeze, arată o analiză a firmei de consultanţă fiscală, audit şi contabilitate Crowe România.

”Anul 2024 aduce schimbări de fiscalitate importante în toate sectoarele de activitate, iar managerii şi antreprenorii au fost nevoiţi să lucreze, în ultimele două luni, cu mai multe scenarii de business. Deciziile liderilor de business au fost diverse: de la eliminarea unor beneficii pentru angajaţi şi înlocuirea lor cu altele mai avantajoase până la creşteri de preţuri menite să acopere majorările de taxe sau găsirea unor soluţii pentru noile investiţii necesare pentru digitalizarea relaţiei cu autorităţile”, spune Mitel Spătaru, Tax Partner în cadrul Crowe România.

El apreciază că în cazul microîntreprinderilor situaţia este mai dificilă şi deciziile se iau mai greu, iar acest lucru se reflectă şi în statisticile privind aderarea la sistemul RO e-Factura, la care s-au înrolat până acum doar 11% din totalul celor 1,2 milioane de firme din România.

”Noile investiţii sunt primele care au de suferit în urma unei astfel de avalanşe de modificări fiscale, iar rezultatul lipsei de predictibilitate se va vedea în bilanţurile companiilor din 2024”, adaugă Mitel Spătaru.

Potrivit Crowe România, cele mai importante modificări fiscale cu impact în mediul de afaceri care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024 şi care au fost reglementate prin două acte normative publicate în Monitorul Oficial în octombrie, respectiv decembrie 2023, sunt:

1) Un acţionar/ asociat poate deţine peste 25% din valoarea acţiunilor/ părţilor sociale doar la o singură microîntreprindere. Până acum, limita era de deţinere a peste 25% din acţiuni/părţi sociale la 3 microîntreprinderi. Dacă un antreprenor are, în 2024, peste 25% acţiuni/ părţi sociale din mai multe microîntreprinderi, trebuie să decidă până la 31 martie la care dintre firme să aplice sistemul de impozitare specific microîntreprinderilor.

2) S-a introdus o condiţie suplimentară pentru a fi microîntreprindere: depunerea situaţiilor financiare în termenul legal, respectiv până la 31 martie 2024. Aceasta se adaugă unor modificări fiscale anterioare aduse regimului microîntreprinderilor, respectiv impozitarea, începând cu 2024, cu 1% din venituri pentru cele cu încasări de 60.000 de euro/ an (5.000 de euro pe lună) şi cu 3% pentru cele cu încasări de peste 60.000 de euro/an (până la 500.000 de euro/ an) sau care activează în anumite sectoare (IT, HoReCa, unele activităţi juridice, asistenţă medicală sau stomatologie etc.).

3) Sistemul RO e-Factura, prin care facturile emise de către o firmă ajung în acelaşi timp şi la autorităţile statului, dar şi la firma/ instituţia care trebuie să plătească acele facturi, devine obligatoriu pentru majoritatea firmelor din România (cu câteva excepţii). În prima etapă a aplicării RO e-Factura, respectiv în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, firmele au obligaţia să raporteze în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relaţia cu alte companii şi în relaţia cu instituţiile publice. Ulterior, de la 1 iulie 2024, pentru firme devine obligatoriu să factureze direct prin RO e-Factura, altfel vor primi contravenţii. Un ghid care detaliază ce trebuie să facă antreprenorii şi managerii de companii pentru a se înrola în acest sistem menit să combată evaziunea fiscală a fost pus la dispoziţie de Ministerul Finanţelor.

4) Cota de TVA creşte de la 5% la 19% pentru următoarele activităţi: utilizarea facilităţilor sportive, transporturile turistice (cu vehicule istorice, transport pe cablu, cu tracţiune animală, cu ambarcaţiuni turistice), livrarea alimentelor bio-eco, montane şi accesul la bâlciuri, parcuri de distracţii. De asemenea, creşte TVA-ul de la 5 la 9% pentru livrarea de panouri fotovoltaice şi restul categoriei de bunuri pentru generarea energiei verzi.

5) Laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică se adaugă pe lista alimentelor cu zahăr adăugat care vor avea în continuare un TVA de 9%, pe lângă cozonac şi biscuiţi. Pentru celelalte produse cu zahăr adăugat, TVA-ul creşte la cota standard de 19% (faţă de 9%, până în prezent).

6) Băncile datorează, pe lângă impozitul pe profit, un impozit suplimentar în procent de 2% din cifra de afaceri. Cota suplimentară de 2% se aplică în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, iar de la 1 ianuarie 2026 va scădea la 1%.

7) Freelancerii care obţin venituri din activităţi independente, determinate în sistem real, nu mai pot avea cheltuieli de sponsorizare care să fie deductibile. De asemenea, aceştia îşi pot deconta cheltuielile cu abonamentele de sport în limita a 100 de euro pe an (faţă de 400 de euro/an, cât era până în prezent).

8) Firmele care susţin educaţia timpurie a copiilor angajaţilor pot oferi până la 1.500 de lei/ lună ca beneficiu pentru fiecare copil al angajaţilor, sumă menită să acopere taxele aferente creşei/ grădiniţei copilului. Această sumă este deductibilă pentru angajator, deci nu se va mai plăti impozit pe profit pentru ea.

9) Tichetele de masă şi voucherele de vacanţă nu vor mai fi scutite de CASS – contribuţia la sănătate – şi vor fi impozitate astfel cu 10%. Impozitarea totală pentru aceste beneficii ajunge astfel la 20%. Totodată, Ministerul Muncii a anunţat că din februarie 2024 valoarea maximă a unui tichet de masă creşte cu 14%, de la 35 de lei în prezent la 40 de lei.

10) Suma de 200 de lei/lună din salariile angajaţilor români rămâne neimpozabilă şi în 2024. Aceasta nu se va include în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale. Această facilitate este în vigoare de la 1 ianuarie 2023.