EXCLUSIV De ce a dezertat, de fapt, generalul Pacepa. Dezvăluiri-bombă ale fostului director SIE Cătălin Harnagea: „A plecat din scurt, i-a fost frică să nu se afle. Se temea şi de faptul că printre agenţii americani ar putea fi spioni ruşi”

O condamnare care nu a fost pusă în practică niciodată, căci nimeni nu a mai dat de urma lui. Iar în 1999, Curtea Supremă a României a anulat condamnarea la moarte a acestuia. Fostul general de Securitate s-a stins din cauze naturale în februarie 2021.

Generalul Pacepa a fost şi continuă să fie cel mai înalt oficial din blocul sovietic care a cerut azil politic într-o ţară NATO. În următorii zece ani, generalul Pacepa a colaborat cu guvernul SUA în diferite operaţiuni împotriva serviciilor de spionaj ale blocului sovietic.

În aceste peste patru decenii, de când a fugit din România şi până a închis ochii pentru eternitate, Pacepa a colaborat cu americanii şi a scris cărți și articole făcând tot felul de dezvăluiri despre regimul comunist din România şi despre legăturile lui Ceauşescu cu liderii din blocul comunist.

De ce a dezertat, de fapt, generalul Pacepa

Într-un interviu de excepţie realizat de Victor Ciutacu la România TV, fostul şef SIE Cătălin Harnagea dezvăluie secretele cu care a fugit Pacepa în SUA.

„Pacepa nu era o persoană neaparat importantă în structura informativă, ci mai degrabă în familia Ceauşescu. Pacepa avea intrare în casa lui Ceauşescu la orice oră și când îşi dorea. Din acest motiv există foarte multe poveşti, diferențe de opinii, că ar fi plecat că făcuse lucruri nepermise la vremea aia, nepermise din poziţia pe care o avea, şi Ceauşescu îi pregătea debarcarea.

Am fost curios de ce s-a întâmplat cu el. SIE avea un fel de document făcut de serviciu, de fapt atunci s-a făcut o anchetă de către Direcţia Securităţii, şi o altă anchetă făcuta de SIE. În ceea ce am văzut eu, lucrurile erau diferite faţă de ancheta făcută de Securitate. În ancheta făcută de Securitate erau tot felul de lucruri care ţineau mai mult de avantaje materiale de care profitase şi profita gen. Pacepa, ce au găsit în casă, tot felul de amănunte care duceau la ideea că a plecat fiindcă Ceauşescu ar fi aflat de lăcomia generalului, care prefera să profite cât mai mult din punct de vedere material decât politic.

Citeste si Fiica generalului de Securitate Ion Mihai Pacepa a dat lovitura. A revenit în țară și a recuperat averea confiscată tatălui ei

În ancheta facuta de SIE, lucrurile erau ambigue. Nu se făcea referire la partea materială, 20 de covoare, 30 de videocasetofoane. În ancheta făcută de Direcţia de Informaţii Externe se facea referire vag la partea materiala. Dar ce era interesant era că nu existau concluzii, de ce Pacepa a ales sa plece şi să îşi lase fata aici, cu risc major, într-un moment în care Ceauşescu era pe cai mari, în anii 78.

Nu era problemă politică, generalul o ducea bine. În documentul pe care eu l-am citit, în ancheta făcută de SIE, nu erau concluzii referitoare la motivul pentru care a preferat sa plece. În ancheta facuta de Direcția Securităţii, motivul era clar: Ceauşescu voia să-l schimbe din cauza lăcomiei şi atunci generalul a preferat să plece, să-şi urmeze un drum mai avantajos material.

Iniţial, el a plecat în Germania, la Bonn, unde era ambasada pe vremea aia. Contactase înainte ambasada americană şi a fost extras de la hotel, de lângă domul din Koln, de doi ofiteri de informatii americani. L-au luat, l-au urcat în avion, l-au dus la o bază americană unde l-au ţinut mult timp. 

Povestea pe care şi el mi-a spus-o e că americanii nu au crezut niciodată că el a fost singurul ofiţer la rangul pe care îl avea care dezertase din sistem în cei 50 ani comunism„, i-a dezvăluit Cătălin Harnagea lui Victor Ciutacu.

Americanii, extrem de interesaţi de informaţiile pe care le dădea Pacepa

Harnagea a spus, de asemenea, că Pacepa nu îşi plănuise fuga în State cu mult timp înainte, ci că totul a fost făcut din scurt. Pe de o parte, ca să nu se afle, pe de alta pentru că se temea ca nu cumva printre ofiţerii americani să fie infiltraţi spioni ruşi.

„Plecarea lui a fost aranjată, dar nu cu mult inainte, fiindca a preferat sa o faca din scurt ca să nu se afle de povestea asta. Îi era teamă că exista prinre ofiţerii de informaţii americani şi unii care erau surse ale spionajului rusesc. De asta s-a ferit şi a vrut să facă plecarea din scurt.

Odată ajuns în America, statutul gen. Pacepa a fost cel de dezertor. Americanii l-au recunoscut, l-au verificat, tot sistemul de verificare nu doar al României, dar şi cel rusesc a acţionat în aşa fel încât americanii au crezut că nu e agent dublu, să se infiltreze în sistemul american.

Din cauza asta nu a primit cetăţenia americană foarte repede, a fost tinut luni de zile, interogat, cu greu l-au crezut ca e sincer si că a vrut să dezerteze ca să aibă ocazia să spună ce se întâmplă nu neapărat în România, ci cu Ceauşescu. Americanii au fost extrem de interesaţi de ceea ce avea Pacepa de spus. S-a povestit că multi agenţi români au căzut după plecarea lui Pacepa.

Citeste si FOTOREPORTAJ EXCLUSIV Cum arată, azi, unitatea militară din Târgovişte în care soţii Ceauşescu au fost împuşcaţi. Ultimele trei zile din viaţa cuplului de dictatori înainte să primească pedeapsa capitală

Pacepa nu cunostea spionii care fuseseră trimişi cu o anumită pregătire, acea pregătire mai specială, pentru ‘fantome’, adică cei cărora li se schimba identitatea total şi erau folosiţi la anumite comenzi, contacte pentru a afla informatii. Pacepa nu a avut acces la identitatea grupului acestuia de fantome, dar Ceauşescu, în nebunia care l-a apucat după plecarea lui Pacepa (stiti ca, in momentul în care a plecat Pacepa, Ceauşescu a schimbat şi denumirea Directiei de Informatii Externe, să nu pară că e importantă, în Centrul de Informaţii Externe), a cerut ca toata lumea sa vina in tara si atunci a fost un şoc tocmai în grupul special pregatit de fantome, obligate să renunţe la familii, la anumite privilegii, să vină toţi în ţară.

Oamenii ăştia au fost preluaţi din sistem la un nivel sub ce erau capabile să faca respectivele personaje pregatite 3-4 ani. Erau practic scosi din identitatea lor, li se dadea alta identitate de la nastere pana la vârsta la care aveau sa invete ce nu facusera in vata lor, erau pusi in pielea altora. Scoaterea lor din tara nu era ca la alti ofiteri, erau pusi sa se descurce pe pielea lor. Au fost cazuri in care au fost prinsi si nu a intervenit nimeni pentru ei, bătuţi, băgaţi la închisoare.

Pregătirea lor era foarte  complicată, era greu sa ii pregatesti, nu faceau fata, nu tineau minte amanunte. Un agent special pregatit putea să se întâlnească cu un aşa-zis coleg de facultate şi să îl întrebe detalii: tu unde ai fost si la ce ai fost si cand ai terminat. Daca nu stiai amanunte, isi dadea seama. Unii nu rezistau, nu aveau memorie, pricepere, curaj, dar au fost persoane si agenti antrenati in felul asta care au ajuns in functii importante.

Toata metoda asta a fost inventata de rusi. În lagărul comunist era usor sa schimbi identitatea pentru ca totul era sub un control al statului. Şi acum exista agenti sau urmasi sau copii ai unor agenti care pot functiona la semnal sau cand li se cere„, a mai dezvăluit Cătălin Harnagea.

Generalul Pacepa, foarte apreciat de Ronald Reagan

Se pare că spionul Pacepa le-a spus tot ce a ştiut americanilor, nu a păstrat nicio informaţie la secret.

„În cazurile astea, spui tot, trebuie să fii sincer pentru că e vorba de credibilitate. Dacă tot faci asemenea gest, te duci acolo şi predai tot ce ştii, cu nume, cu actiuni tot ce ai auzit, tot ce ai vazut, tot ce respectivii sunt interesati sa afle. Nu a păstrat absolut nicio informaţie. El chiar a fost casatorit cu o doamna care a participat la interogarile lui.

Pacepa nu a avut absolut nimic în SUA, nu a putut lua nimic cu el. A avut probabil un fel de salariu pe care l-a primit din partea agentiei americane de informaţii si din partea guvernului american. El a fost apropriat de partea republicana. În SUA, republicanii erau puternici, Ronald Reagan îl aprecia foarte mult. El a intrat in zona republicana si era activ pe anumite solutii, consultanţă.

Tot pe vremea lui Reagan a scos şi faimoasa carte. Mulţi critici au spus că în anumite pasaje exagereaza. Pai a exagerat în mod voit, iar socul cărții a fost sa arate mai mult decat era faţa lui Ceausescu. Unele pasaje il pun in dificultate pe Ceauşescu faţă de alti lideri din blocul comunist. Asta a şi fost intenţia, sa-i scada valoarea, că e un tip care comenteaza, care e un bârfitor. Asta l-a enervat probabil foarte rău pe Ceauşescu.

Cartea avea tot ce vrei ca să  producă şoc. A fost citită la Europa Liberă, a fost ascultată în România şi cum romanii sunt atenti la povesti de budoar, la barfe, le-a placut la nebunie. Efectul a fost acela pe care l-a dorit. Exista o fotografie in care Reagan primeste cartea lui Pacepa. Reagan, fiind un tip pus pe glume, a apreciat si valoarea politică a cărţii, dar si valoarea mai de divertisment„, a povestit fostul şef SIE.

După 1989, americanii s-au temut că ruşii l-ar putea ucide pe Pacepa

Căderea regimului comunist în România nu l-a făcut pe Pacepa să iasă din  ascunzătoare. Americanii au preferat să-l ţină sub protecţie până a murit, de teamă că ruşii s-a putea răzbuna pe el pentru dezvăluirile făcute şi l-ar putea ucide.

„Partea importantă pe care Pacepa le-a dezvăluit-o americanilor a fost ce se întâmpla la Mosova. Ceauşescu discuta adesea, în prezenţa lui, cu alti lideri din est, nemţi, unguri, bulgari. Ceauşescu îi spunea: uite Brejnev ce vrea sa faca, uite alti lideri ce fac.

Lucrurile astea au fost bine primite la americani. Se pare ca de asta Pacepa nu a mai vrut sa mai iasa sa apara public după 1990, si nu el, ci sistemul american care il proteja. I s-a atras atenţia că i se poate întâmpla oricând de la Moscova un deranj, vreo fiolă, si atunci americanii au preferat sa il tina sub protectie pana a murit, nu o protecţie excesiva„, a mai dezvăluit Harnagea în interviul acordat lui Victor Ciutacu.