Superstiţii de Anul Nou 2024. De ce roşul nu trebuie să lipsească din ţinuta de Revelion. Grijă mare să nu strănutaţi în noaptea dintre ani!

Trecerea în Noul An 2024 este marcată în toată lumea de anumite ceremoniale care cuprind obiceiuri, tradiţii ori datini din vechime, a căror semnificație străveche este tocmai aceasta: invocarea unui timp al înnoirii și al refacerii. Noaptea dintre ani este sărbătorită în întreaga lume, dar în mod diferit de către fiecare popor. Iată unele dintre cele mai populare tradiții care sunt respectate în prezent.

Revelionul „nu este altceva decât un ceremonial funerar al antichităţii geto-dace ocazionat de moartea şi renaşterea simbolică a primului zeu al omenirii, Anul, şi a timpului calendaristic cu care se confundă, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie”, scria prof. univ. dr. Ion Ghinoiu – secretar ştiinţific al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, coordonator al Atlasului Etnografic Român, personalitate marcantă a etnologiei româneşti contemporane – în volumul „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (apărut la Editura ELION, în 2003). El adăuga că „timpul obiectiv, care curge spre infinit, liniar şi fără întoarcere, este oprit, după 365 de zile, şi întors, precum ceasornicul, de la început”, potrivit Agerpres.

Culoarea roșie simbolizează viață, putere, dorință și dragoste.  Potrivit tradiției, în Italia, se poartă ceva roșu pe sub haine în noaptea dintre ani pentru a ține departe demonii și blestemele. Se spunea despre culoarea roșie că atrage prosperitatea și norocul în viața oamenilor și că îi protejează de rele și de deochi.

Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri. De asemenea, pentru un an norocos şi plin de iubire sunt de preferat hainele roşii, roşul fiind considerat culoarea veseliei şi a dragostei.

Obiceiuri, tradiţii, superstiţii despre ce „este bine” să faci de Anul Nou 2023:

– fetele nemăritate pun într-un vas cu apă busuioc, o ramură de măr şi o monedă, pentru a visa în noaptea respectivă pe cel cu care „le este sortit” să se căsătorească;

– în noaptea de Revelion, la ora 00.00 sau imediat după, ţineţi aproape ce doriţi mai mult pentru anul viitor: bani pentru bunăstare, persoana iubită pentru noroc în dragoste, paharul cu şampanie pentru veselie;

– noaptea de Revelion trebuie petrecută cu zgomot, pentru alungarea spiritelor rele;

– gândiţi-vă la o dorinţă, în noaptea de Revelion ar avea cele mai multe şanse să se împlinească şi purtaţi ceva roşu, pentru noroc;

– pe masa de Anul Nou să fie o ramură de vâsc, pentru a atrage norocul; recomandate, ca feluri de mânare de consumat în noaptea de Revelion, sunt preparatele din carne de porc şi linte;

– prima persoană care vă bate la uşă în prima zi din an trebuie primită în casă, pentru că se spune că ar fi bine ca un om să intre, nu să iasă primul din locuinţă; ar trebui să fie bărbat brunet, care aduce noroc şi nu femeie blondă sau roşcată, care ar aduce ghinion;

– dacă doriţi să aveţi succes la serviciu, este bine ca în prima zi a anului să faceţi ceva în legătură cu ocupaţia;

– să aveţi locuinţa curată, în prima zi a noului an, să aveţi geamuri sau uşa deschisă, în noaptea de anul nou şi o lumânare sau o lumină aprinsă până în dimineaţa de anul nou;

Ce nu este bine sau ce aduce ghinion de Anul Nou:

– să se spele rufe, să se coasă, să se tricoteze;

– să intraţi în noul an cu datorii sau fără bani la voi; de asemenea, nu este bine să împrumutaţi bani sau alte lucruri;

– să se agaţe calendarul pe perete înainte ca anul nou să înceapă ori să se întoarcă fila înainte ca ziua sau luna să se încheie;

– să aruncaţi lucruri din casă în prima zi de an nou, inclusiv gunoiul;

– să spargeţi ceva, să plângeţi sau să strănutaţi în noaptea de Revelion sau în prima zi din an

– să gătiţi sau să consumaţi mâncare din carne de pasăre, în noaptea de Revelion; se spune că norocul se risipeşte, asa cum găina scormoneşte şi împrăştie pământul;

– să dormiţi mult de 1 ianuarie; se spune că, de Sfântul Vasile, cine doarme mult va fi somnoros tot anul;

– să maturaţi ori să adunaţi grâu sau orez.

Tradiţii frumoase de Anul Nou

Cetele de colindători
Dintre tradiţiile de Anul Nou nu lipsesc cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug şi bucurie, primesc de la gazdele colindate colaci, vin, cârnați sau bani.

Mascații
În satele românești, cete de flăcăi se pregătesc pentru „urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, își fac apariția „mascații”.

Un An Nou fericit! Mesaje de Anul Nou 2024, cele mai frumoase urări de Revelion 2024
În satele bucovinene se obișnuiește ca mascații să umble în ceată, care reunește personaje mascate: ursul, capra, căiuții, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmițează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou își intră în drepturi.

Umblatul cu Capra
Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măștile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud.

În Muntenia și Oltenia, capra este denumită „brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii), și obiceiul se practică mai ales de Anul Nou. Capra se alcătuiește dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se învelește cu hârtie roșie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată și încrețită, sau se lipește o piele subțire cu păr pe ea.

Umblatul cu Ursul
Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii.

Masca este condusă de un „Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul „puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, și ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an.

Plugușorul
În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi și de bărbați de curând însurați merg cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate.

Plugușorul a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Textul este în excelență o narație privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat și adusul boabelor în hambare.

Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor și practicat de copii în dimineața zilei de Anul Nou, după încheierea Plugușorului. Colindătorii purtând traiste de gât încărcate cu semințe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, și urează gazdelor sănătate și roade bogate. Ei sunt răsplătiți cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.

Sorcova, bucuria copiilor
Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.

Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar „surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat. Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării sorcovei.

Cum sărbătoresc alte țări Anul Nou
În prezent, momentul trecerii în Anul Nou este sărbătorit în întreaga lume, dar în mod diferit de către fiecare popor. Amintim câteva dintre obiceiurile din diferite ţări, descrise în volumul „Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997), potrivit Agerpres.

Austria
La salonul imperial s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor, astfel încât la miezul nopţii se aud acordurile „Dunării albastre” şi ale operetei „Liliacul” de Johann Strauss. Pe masa festivă se află carne de purcel – semn de noroc – iar mesele se decorează cu purceluşi din ciocolată.

Franţa
Trecerea în Anul Nou – numită „le Réveillon” – este marcată în mod festiv, cu ţinute elegante, cu preparate fine, de lux, cu şampanie şi cadouri.

Grecia
Preparatul tradiţional este „Vasilopita” – o pâine în interiorul căreia a fost ascuns un bănuţ înainte de a o băga la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu premiul va avea noroc în noul an.

Italia 
În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, se pun pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă. Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special la Napoli, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut.

Program magazine de Anul Nou 2024. Unde putem face cumpărături pe 31 decembrie, 1 și 2 ianuarie

Portugalia 
În noaptea dintre ani există obiceiul (mai ales în insula Madeira) să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.

Rusia 
Se deschid uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă. De asemenea, pe masă se pune o băutură făcută din votcă, suc de lămâie şi apă de la robinet numită „apă murdară”, care se bea pentru a înlătura ghinionul în noul an.

Spania
Oamenii mănâncă 12 boabe de struguri la miezul nopţii dintre ani, fiecare boabă reprezentând o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.

SUA
Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor. La miezul nopţii, sună clopotele şi sirenele, cerul este inundat de artificii şi toată lumea strigă într-un glas „Happy New Year!”. În New York, momentul cel mai aşteptat este coborârea globului de cristal în Times Square, acest obicei datând din 1907.