Cum l-a tăiat Iohannis pe Dacian Cioloş de pe listele PNL: „Domului preşedinte îi era teamă de instabilitate”

Fostul premier Dacian Cioloş a dezvăluit că, în 2016, i-a propus preşedintelui Klaus Iohannis să demisioneze din fruntea Guvernului pentru a candida la alegerile parlamentare pe lista PNL. ”Domnul preşedinte nu a fost de acord cu asta pentru că îi era teamă de instabilitate”, a spus Cioloş la Prima News. Fostul premier susţine că a refuzat să candideze din partea PNL pentru a nu repeta modelul Ion Iliescu. După Revoluţie, Iliescu a promis că Frontul Salvării Naţionale nu va participa la primele alegeri libere, cele din mai 1990, dar şi-a încălcat promisiunea.

”O să vă spun un lucru pe care nu cred că l-am mai spus. Mi-au solicitat atunci (în 2016 – n.r.) şi USR, şi PNL să mă implic în alegeri şi să candidez. Şi le-am spus amândurora că, atâta vreme cât m-am angajat că nu voi candida, eu vreau să-mi ţin cuvântul. Nu vreau să fac cum a făcut Ion Iliescu, când a făcut FSN şi a spus că va fi arbitru, va organiza primele alegeri libere, şi s-a trezit cu câteva săptămâni înainte că transformă FSN în partid. Nu voiam să fac jocul acesta”, a spus Dacian Cioloş la Prima News. 

VIDEO Mesajul lui Liviu Dragnea de Anul Nou. Transformare radicală a ex-liderului PSD după problemele de sănătate tratate în străinătate

După Revoluţia din decembrie 1989, Ion Iliescu a promis că Frontul Salvării Naţionale va asigura tranziţia de la comunism la democraţie, fără a intra în competiţia politică pentru putere. Însă, în februarie 1990, FSN a devenit partid, iar în luna mai, la primele alegeri libere din era post-comunistă, Ion Iliescu a câştigat cu 85% din voturi din partea FSN.

Alte articole

Klaus Iohannis şi Nicolae Ciucă se întâlnesc informal pe litoral, în timp ce tensiunile din coaliţie se amplifică

Tzancă Uraganu, mesaj public către Klaus Iohannis: „N-ați spus nimic, domnule PREȘEDINTE”

În noiembrie 2015, Dacian Cioloş a fost desemnat prim-ministru de preşedintele Klaus Iohannis după demisia lui Victor Ponta, ca urmare a tragediei de la Colectiv. În momentul învestirii, Cioloş a promis că va rămâne premier tehnocrat şi că nu va participa la alegerile parlamentare din 2016. Ulterior, pe parcursul anului 2016, liberalii, conduşi la acea vreme de Alina Gorghiu, i-au cerut lui Dacia Cioloş să candideze pe lista PNL la alegerile parlamentare, însă Cioloş a refuzat.

„În toamnă (înainte de alegerile parlamentare din 2016 – n.r), când PNL şi USR,  dar mai ales PNL, cu foarte multă insistenţă mi-au propus să intru în partid şi să candidez, am dat acelaşi răspuns (negativ – n.r.). Chiar şi domnul preşedinte Klaus Iohannis a insistat să intru în PNL şi să candidez la alegeri. După acele insistenţe, am spus: ”Bun, dacă doar asta e soluţia pentru un succes în alegeri, îmi asum. Nu mi-e teamă şi-mi asum lucrul acesta. Dar nu pot să amestec un guvern pe care l-am format independent de la început şi care trebuie să organizeze alegerile. Nu pot să rămân premier, să organizez alegerile şi să fiu şi pe lista de candidaţi a unui partid”. Şi atunci i-am spus domnului preşedinte: ”E o singură variantă, mă retrag din funcţia de premier şi mă duc pe listă. Poate să fie unul dintre miniştrii care să asigure interimatul pentru perioada alegerilor şi apoi noul guvern”. Domnul preşedinte nu a fost de acord cu asta pentru că îi era teamă de instabilitate”, a dezvăluit Dacian Cioloş la distanţă de 7 ani.

În 2016, PSD – condus la acea vreme de Liviu Dragnea –  a câştigat alegerile parlamentare cu un scor istoric: 45%. PNL, care a intrat în campanie cu promisiunea că Dacian Cioloş va rămâne prim-ministru, a obţinut abia 20%.

Întrebat dacă refuzul de a candida pe lista PNL pentru Parlament a dus la ruperea relaţiei cu preşedintele Klaus Iohannis, Dacian Cioloş a răspuns: ”Din punctul meu de vedere, nu. Eu am avut o relaţie decentă cu domnul preşedinte multă vreme după aceea, în sensul că am ţinut legătura, am avut schimburi de opinie pe subiecte legate de România, de UE. Chiar şi în perioada în care am fost liderul grupului RENEW am ţinut legătura cu dânsul. N-am mai avut ocazia să discut cu dânsul de când s-a format Guvernul Ciucă”.

Dacian Cioloş explică de ce a refuzat să dea OUG pentru alegerea primarilor în două tururi: Nici în PNL nu era o susţinere de 100% şi tocmai de aceea conducerea PNL nu dorea să-şi asume politic atunci, cum n-a făcut-o nici de atunci înainte. Venise din partea PSD această ameninţare: pică la CCR şi avem toate motivele să cerem anularea alegerilor

Fostul premier Dacian Cioloş a explicat de ce a refuzat, în 2016, să schimbe sistemul electoral prin ordonanţă de urgenţă, astfel încât primarii să fie aleşi în două tururi de scrutin. ”Venise din partea PSD această ameninţare: dacă dă OUG, noi o contestăm la CCR, se organizează alegerile, pică la CCR şi avem toate motivele să cerem anularea alegerilor şi reluarea lor”, a spus Cioloş la Prima News. Fostul premier susţine că nici PNL, partid care cerea public modificarea sistemului electoral, nu susţine 100% alegerea primarilor în două tururi.

”Am înţeles în acel an (2016 – n.r.) că decizii majore nu pot fi luate fără susţinerea unei majorităţi politice în Parlament. Unele decizii n-am vrut eu să le iau fără să ştiu că am susţinere în Parlament. A fost o presiunea foarte mare pe mine atunci, tot de la PNL, să modificăm legea electorală prin ordonanţă de urgenţă şi să trecem la alegerea primarilor în două tururi. E o decizie pe care eu moral, etic, nu pot să mi-o asum, pentru că a schimba modul de alegere a primarilor, este o decizie eminamente politică, pentru care trebuie să ai un mandat din partea cetăţenilor”, a declarat Dacian Cioloş la Prima News.
Klaus Iohannis, ultimul mesaj de Anul Nou în calitate de președinte. Ce le-a transmis românilor. ”Împreună putem depăși orice obstacol”

Fostul premier susţine că PSD, partid condus la acea vreme de Liviu Dragnea, i-a transmis că va contesta ordonanţa de urgenţă la CCR şi va cere anularea alegerilor locale.

”Sentimentul meu e că nici în PNL nu era o susţinere de 100% şi tocmai de aceea conducerea PNL nu dorea să-şi asume politic atunci, cum n-a făcut-o nici de atunci înainte. Dar pentru publicul larg, pentru alegătorii care şi-ar fi dorit alegeri în două tururi, ar fi fost mai convenabil să spună: ”Domnule, nu noi am făcut-o, Cioloş a decis!” Ăsta era confortul partidelor în Parlament, să-mi ceară anumite lucruri, apoi să spună: ”Nu noi, Guvernul a decis”. Cred în continuare că o astfel de modificare nu trebuie făcută prin ordonanţă de urgenţă. Ca să nu mai spun că din analize juridice aveam elemente consistente că o astfel de OUG, contestată la CCR, ar putea pica. Venise din partea PSD această ameninţare: dacă dă OUG, noi o contestăm la CCR, se organizează alegerile, pică la CCR OUG în baza căreia s-au organizat alegerile şi avem toate motivele să cerem anularea alegerilor şi reluarea lor”, a rememorat Dacian Cioloş.