România este cu un pas mare în Schengen, urmează trecerea la euro. Când vor primi românii salarii în euro, anunţ oficial de la ministrul Câciu

România ar putea intra în zona euro abia în anul 2028. Deși aderarea la moneda unică europeană a fost un obiectiv major după integrarea țării în Uniunea Europeană, fostul ministru al Finanțelor manifesta anul trecut intenția de a îndeplini acest obiectiv mai devreme, în 2026, chiar dacă planul oficial stabilește un orizont de timp până în 2029.

Planul României pentru trecerea la moneda euro 

Obiceiul revizuirii calendarului de adoptare a monedei euro, inclus în Raportul de convergență trimis de guvernul României către Comisia Europeană, este o practică anuală.

Inițial, țara noastră și-a propus să adopte euro în 2014, dar termenul limită a fost modificat de mai multe ori, amânându-se succesiv până în 2019, 2024 și în prezent 2029.

Guvernul României urmărește să intre în zona euro până în 2026, cu mult mai devreme decât termenul anunțat.

Alte articole

Condițiile Austriei pentru aderarea completă la Schengen a României. ”Preocupările noastre sunt luate în serios”

Marcel Ciolacu confirmă aderarea României la Schengen chiar în presa austriacă: ”Am avut mai multe discuții cu Karl Nehammer. Așteptăm ca România să adere pe deplin la Schengen începând din 2025”

„Planul de aderare la zona euro are un orizont de timp până 2029. Îl menținem. Ceea ce îmi doresc este 2026. Pentru asta, trebuie să facem cu toții un efort, să trecem prin reformele din PNRR și să avem PNRR îndeplinit 100%”, declara în martie 2023, fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu.

Specialiștii preconizează o adoptare a monedei europene abia în 2028

Potrivit experților, cu optimizarea condițiilor, trecerea României la moneda europeană nu s-ar putea întâmpla mai devreme de 2028.

Guvernul are în vedere implementarea unei noi foi de parcurs adaptate la realitățile economice și sociale post-pandemice.

Consolidarea fiscală și bugetară reprezintă un element esențial pentru aderarea la zona euro, alături de asigurarea unei creșteri economice durabile.

„Probabil că în următorii ani, cel puțin până în 2024-2025, nu se întrevede o îndreptare a situației. Din acest punct de vedere, perspectivele pentru România nu sunt imediat de intrare în mecanismul de aderare la euro. Adevărul este că nici nu a fost o prioritate acest obiectiv.

S-a mai vorbit despre el de câteva ori în ultimii ani, au fost niște termene care tot timpul au fost încălcate sau neluate în seamă, dar nu a existat o dorință fermă”, a declarat expertul economic Aurelian Dochia pentru Europa Liberă.

La începutul anului 2023, Croația a devenit un nou membru al zonei euro, la zece ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană.

În schimb, eforturile României și Bulgariei de a intra în zona euro nu au fost la fel de reușite. Candidatura României a fost afectată de conflictele interne, iar Bulgaria a fost nevoită, în 2023, să renunțe la planurile de a adopta euro la 1 ianuarie 2024.

Desigur, adoptarea euro este teoretic o condiție pentru aderarea la Uniunea Europeană, însă Ungaria, Polonia și Suedia nu par să arate un interes deosebit în acest sens, potrivit Agerpres.

Preşedintele ceh solicită măsuri concrete în vederea adoptării monedei euro

Preşedintele ceh Petr Pavel a profitat de ocazia primului său discurs de Anul Nou de la preluarea mandatului pentru a solicita introducerea monedei euro, informează dpa.

Preşedintele ceh Petr Pavel a profitat de ocazia primului său discurs de Anul Nou de la preluarea mandatului pentru a solicita introducerea monedei euro, informează dpa.
Cehia. “A sosit momentul să începem să facem paşi concreţi care să ducă la îndeplinirea acestui angajament”, a declarat luni preşedintele Cehiei.

Pentru o ţară cu o economie deschisă şi orientată spre export, care este situată în centrul Europei, moneda unică este “viitorul logic”, a spus el.

Fost şef al Statului Major, Petr Pavel se află la conducerea Cehiei din martie 2023. Republica Cehă, o ţară cu aproximativ 10,8 milioane de locuitori, are propria sa monedă, coroana. Praga şi-a luat angajamentul de a adopta moneda euro când a aderat la UE acum aproape 20 de ani, dar nu a fost stabilit un orizont de timp.

Guvernul liberal-conservator condus de premierul Petr Fiala nu a reuşit încă să cadă de acord asupra unei date pentru adoptarea monedei euro.

Cu toate acestea, o modificare legislativă care a intrat în vigoare la începutul anului permite companiilor care realizează cea mai mare parte a cifrei de afaceri în euro să îşi păstreze conturile în această monedă. Camera de Comerţ a Cehiei spune că multe companii mari emit deja facturile în euro.

Când se schimbă banii în România, de când am putea primi salarii în moneda europeană. S-au împlinit 25 de ani de la lansarea euro

La 1 ianuarie 2024, se împlinesc 25 de ani de când euro a devenit monedă oficială a 11 state membre ale UE, fiind introdus ca monedă virtuală pentru efectuarea de operaţiuni de plată care nu implicau bancnote şi monede, precum şi în scopuri contabile, potrivit ec.europe.eu. Până la 1 ianuarie 2002, vechile monede, considerate subunităţi ale euro, au continuat să fie folosite pentru plata în numerar.

La data de 1 ianuarie 2002, euro a fost introdus sub formă de bancnote şi monede în 12 ţări din Uniunea Europeană: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania.

Istoria monedei euro începe la 1 iulie 1990, când a debutat prima fază a uniunii economice şi monetare (UEM). La data de 1 ianuarie 1993, a fost definitivată Piaţa Unică, pentru ca la 1 ianuarie 1994 să înceapă faza preparatorie a uniunii economice şi monetare. În ziua de 1 noiembrie 1993, a fost stabilită compoziţia monedei ECU.

Cea de-a doua fază a UEM a început prin înfiinţarea Institutului Monetar European, la 1 ianuarie 1994. Statele membre au acţionat pentru combaterea deficitelor bugetare şi pentru atingerea convergenţei economice. La 15 şi 16 decembrie 1995, Consiliul European a adoptat denumirea de ”euro” pentru moneda unică. A fost stabilit calendarul trecerii la euro. Decizia cu privire la intrarea irevocabilă în cea de-a treia etapă a UEM a fost luată în 1996, iar la 2 mai 1998, la summit-ul de la Bruxelles, liderii UE au aprobat lista celor 11 ţări participante la primul val: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania. Au optat pentru amânarea participării la euro: Marea Britanie, Danemarca şi Suedia.

Se schimbă banii. Data de la care românii nu mai schimbă leii când merg în vacanţe. Banca Naţională pierde din autonomie!

Politica monetară este aceeaşi pentru toată zona UE şi este hotărâtă de Banca Centrală Europeană, care şi-a început activitatea în iulie 1998, la Frankfurt.

În prezent, este moneda unică adoptată de 20 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, ele formând zona euro. Acestea sunt: Austria, Belgia, Cipru, Croaţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania. Ţara care a aderat cel mai recent la zona euro este Croaţia, care a introdus moneda comună la 1 ianuarie 2023.

Pe lângă ţările din zona euro, Principatul Monaco, Republica San Marino şi Cetatea Vaticanului emit, de asemenea, monede euro, arată ecb.europa.eu. În total, euro este folosit de aproximativ 334 milioane de cetăţeni europeni.

Având în vedere aceste cifre, nu este surprinzător că moneda euro a devenit a doua monedă internaţională, ca importanţă, după dolar.

Un euro este divizat în 100 de cenţi. Monedele euro au următoarele opt valori: 1 cent, 2 cenţi, 5 cenţi, 10 cenţi, 20 cenţi, 50 cenţi, 1 euro şi 2 euro. La rândul lor, bancnotele au valorile: 5 euro, 10 euro, 20 euro, 50 euro, 100 euro, 200 euro şi 500 euro.

Alături de alte şase ţări, România se înscrie în rândul statelor membre ale UE care au obligaţia adoptării monedei UE, ceea ce înseamnă practic participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară, odată cu îndeplinirea tuturor condiţiilor necesare, respectiv a criteriilor de convergenţă nominală (stabilitatea preţurilor, finanţele publice, stabilitatea cursului de schimb, ratele dobânzilor pe termen lung), juridică şi reală (indicatori, precum nivelul PIB/locuitor, productivitatea muncii, energointensivitatea, etc), notează site-ul Băncii Naţionale a României.

La data elaborării Raportului de Convergenţă al Băncii Centrale Europene din 2020, România îndeplinea doar o parte din criteriile de convergenţă nominală şi din cele de convergenţă juridică.

În cuprinsul Programului de Convergenţă 2021-2024, România îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă eforturile Guvernului se concentrează pe minimizarea efectelor sociale şi economice negative ale pandemiei COVID-19, notează www.bnr.ro.

La nivel naţional, coordonarea pregătirilor pentru adoptarea euro se realizează de către Comitetul interministerial pentru trecerea la moneda euro, condus de premier, din care fac parte ministrul finanţelor publice, guvernatorul BNR, conducători sau persoanele desemnate de către aceştia la nivel de conducere ai altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi sindicale. Comitetul interministerial a fost înfiinţat în luna mai 2011. În luna decembrie 2016, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 931/2016 care stabileşte structura, organizarea şi principalele atribuţii ale acestuia.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2018, a fost înfiinţată Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, în vederea identificării acţiunilor şi a promovării reformelor necesare modernizării economiei româneşti pentru trecerea la moneda euro. Comisia Naţională este condusă de prim-ministru şi de preşedintele Academiei Române, în calitate de copreşedinţi, respectiv de guvernatorul Băncii Naţionale a României şi un viceprim-ministru desemnat de prim-ministru, prin decizie, în calitate de vicepreşedinţi. Comisia Naţională a elaborat Raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro, documente strategice care au fost aprobate de Guvernul României în data de 30 ianuarie 2019, potrivit www.bnr.ro.

De asemenea, în cadrul BNR funcţionează, începând din luna februarie 2010, Comitetul de pregătire a trecerii la moneda UE, ce reprezintă un forum de dezbatere a problematicilor legate de convergenţa nominală şi reală, menit să susţină demersurile băncii centrale în ceea ce priveşte participarea României, cu drepturi depline, la Uniunea Economică şi Monetară.

Se schimbă banii! Când vor ține românii noile bancnote euro în mână. Data la care Leul va deveni istorie în România

Se schimbă banii! Când vor ține românii noile bancnote euro în mână. Chiar dacă BCE lucrează în aceste momente la lansarea unui euro digital, noile bancnote sunt menite să reasigure opinia publică că numerarul va fi folosit în continuare.

Citește și Peste 60.000 de cetățeni vor primi înapoi banii pentru amenzile plătite în pandemie

Astfel, reprezentanții BCE au anunțat că bancnotele cu teme culturale vor reprezenta monumente, lucrări de artă, literatură, descoperiri ştiinţifice şi invenţii. Temele din natură ar putea arăta râuri care traversează frontiere sau ar putea fi reprezentate imagini cu păsări din diverse regiuni.

„Noile bancnote au un fir comun: conectarea europenilor, şi despre asta este vorba în privinţa Europei şi a monedei comune: conectarea noastră”, a afirmat preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.

Șefa Băncii Centrale a subliniat că designul final va fi ales în 2026 şi ar putea dura încă câţiva ani până când noile bancnote euro vor fi puse în circulaţie. Modificările nu afectează monezile, care au teme naţionale, au ținut să sublinieze reprezentanții BCE.

Data la care Leul va deveni istorie în România

Încă din data de 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, românii se așteaptă să se schimbe banii. Însă, produsul intern brut s-a tot dezvoltat, dar problema inflației, deficitul comercial cronic și datoria publică mare pe care o avem ca țară împiedică momentul schimbării banilor.

România a îndeplinit toate criteriile doar în doi ani între 2015 și 2016, însă nici atunci nu a avut loc marea trecere la moneda europeană. Analiștii economici spun că următorul termen în care România mai are șansa de a trece la euro este 2024 sau 2025.

„Probabil că în următorii ani, cel puțin până în 2024-2025, nu se întrevede o îndreptare a situației. Din acest punct de vedere, perspectivele pentru România nu sunt imediat de intrare în mecanismul de aderare la euro. Adevărul este că nici nu a fost o prioritate acest obiectiv. S-a mai vorbit despre el de câteva ori în ultimii ani, au fost niște termene care, tot timpul, au fost încălcate sau neluate în seamă, dar nu a existat o dorință fermă”, a afirmat Aurelian Dochia pentru Europa Liberă.

Citește și Ce se întâmplă cu voucherele de vacanţă în 2024. Cine nu-şi va mai face concediul pe banii statului