Vouchere 2024. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunţă că, în urma introducerii capitolului REPowerEU în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), aproximativ 60.000 de gospodării din România vor putea beneficia de fonduri pentru instalarea de panouri fotovoltaice şi pentru baterii de stocare, dar şi pentru creşterea eficienţei energetice a caselor. Programul pentru panouri fotovoltaice se va derula în paralel cu cel al AFM – ”Casa Verde Fotovoltaice” şi vizează asigurarea consumului propriu, neadresându-se celor care vor să devină prosumatori.
”Dincolo de depunerea cererii de plată numărul 3, noi avem un nou PNRR. Este bine să spunem lucrul acesta, pentru că prin noul PNRR pe care l-am negociat cu Comisia Europeană şi acesta a fost aprobat de Comisie, am introdus capitolul REPowerEU, unde avem o nouă finanţare de 1,4 miliarde de euro, care va intra în implementare din acest an, din 2024 şi acolo cea mai importantă alocare este pentru oameni, pentru cetăţeni, pentru gospodăriile populaţiei, unde avem 1,2 miliarde de euro pentru ceea ce înseamnă panouri fotovoltaice şi baterii, vouchere pentru acest tip de investiţii şi, pe de altă parte, pentru eficienţa energetică a gospodăriilor individuale, a caselor”, a declarat Adrian Câciu, miercuri seară, la Digi 24.
Vouchere 2024. Adrian Câciu a precizat că programul prin PNRR se va derula în paralel cu cel al Administraţiei Fondului de Mediu – ”Casa Verde Fotovoltaice”
”Pe partea de REPowerEU, pe partea de investiţie privind panourile fotovoltaice şi elementele de stocare, bateriile, aceste investiţii merg mână în mână, deci practic nu se acordă doar pentru panouri, se acordă pentru persoanele care trebuie să-şi asigure suficienţa energetică, atenţie, nu este un program pentru prosumatori. Deci cei care vor beneficia de aceste vouchere vor avea îndeajunsă energie pentru autoconsum, nu pentru a fi producători de energie, valoarea unui voucher pentru panourile fotovoltaice este până la 25.000 de lei şi spun până la 25.000 de lei pentru că depinde de fiecare gospodărie, este echivalentul a 5 kilowaţi pentru gospodărie, undeva poate e nevoie doar de 3, undeva de 4, însoţiţi aceşti 25.000 de lei pentru panouri de încă 25.000 de lei pentru capacitatea de stocare, pentru baterii, deci 50.000 de lei pe gospodărie vin pe acest tip de investiţie”, a explicat Câciu.
El a arătat că a doua componentă a programului, care are în vedere creşterea eficienţei energetice a caselor, se numeşte ”Casa eficientă energetic” şi prevede alocarea unor vouchere de maximum 76.500 de lei pentru anveloparea caselor.
Conform lui Câciu, ţinta acestor două programe este mediul rural, iar Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene îşi propune să colaboreze cu autorităţile judeţene şi cu cele locale pentru ca aceste fonduri să ajungă acolo unde este nevoie de ele.
Ce se întâmplă cu taxele și impozitele în 2024! Anunț de ultimă oră din partea lui Marcel Boloș
Ministrul a susţinut că procedura va fi una foarte simplă, ”încât cetăţeanul nu va depune decât o simplă cerere”, de birocraţia şi elementele de decont urmând a se ocupa Consiliul Judeţean pentru mediul rural sau primăriile în cazul locuinţelor din mediul urban.
”În ianuarie lansăm actul normativ bază, temeiul legal, eu vreau să cred că la final de februarie începe implementarea programului. Obiectivul nostru este ca 60% din program să fie deja finalizat până la 31 decembrie 2024”, a adăugat Adrian Câciu.
Conform acestuia, aproximativ 60.000 de gospodării vor beneficia de aceste două programe.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a afirmat că speră ca România să primească, la finalul lunii martie, încă 2,7 miliarde de euro pentru proiecte aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ca urmare a depunerii celei de-a treia cereri de plată. Ministrul a explicat că, pentru a nu mai pierde timp, va merge la Bruxelles împreună cu coordonatorii de reformă şi cu personalul tehnic pentru orice eventuale clarificări legate de proiectele depuse în cadrul PNRR.
Câciu a explicat că există ”un alt scandenţar” al plăţilor în cadrul PNRR şi în acest context România va avea de depus opt cereri de plată şi nu zece, iar cererea de plată numărul 3 are 74 de jaloane şi ţinte, nu 79, cum avea până acum.
”Undeva la finalul trimestrului I sperăm că încasăm 2,7 miliarde de euro din aceşti bani. La finalul lunii martie. Evident, acum probabil Comisia face prima analiză, e posibil să trimită o serie de clarificări, suntem într-o altfel de abordare, de altfel acest lucru s-a văzut şi, din august, nu mai stăm într-o anumită lentoare a corespondenţei, noi trimitem răspunsuri, dânşii cer clarificări… Efectiv, dacă va fi cazul, pe anumite elemente, coordonatorii de reformă vor merge împreună cu mine şi cu personalul tehnic la Bruxelles pentru clarifica în mod direct cu Comisia anumite aspecte, nu vrem să mai pierdem timp, asta este foarte important”, a declarat Adrian Câciu, miercuri seară, la Digi 24.
Odată cu intrarea tranşei de 2,7 miliarde de euro ca urmare a depunerii celei de-a treia cereri de plată, România va fi primit 11,77 miliarde de euro din PNRR, urmând a primi alte aproximativ 16,5 miliarde de euro.
Ministrul a arătat că momentul depunerii cererii de plată numărul 4 din PNRR depinde de cel al încasării banilor aferenţi cererii numărul 3, iar autorităţile lucrează deja la ţintele şi jaloanele, în număr de 46, aferente celei de-a patra cereri, unele dintre acestea, precum reforma sistemului general de pensii şi listarea la Bursă a 15% din acţiunile Hidroelectrica, fiind deja atinse.