„Este adevărat că pe zonele strict protejate sunt presiuni şi intervenţii de vizitare, dar politica Administraţiei este de susţinere a respectării prevederilor legislaţiei în vigoare. Recomandarea ARBDD este ca vizitatorii să acceseze zonele tampon care au caracteristici apropiate zonelor strict protejate„, se arată într-o informare remisă Agerpres de către ARBDD Tulcea.
Serviciul Districte Ecologice al ARBDD a aplicat în ultimii trei ani 305 sancţiuni turiştilor care au vizitat zone strict protejate, 207 dintre acestea fiind amenzi în valoare totală de 80.365 lei.
„Pentru o cât mai bună echilibrare a activităţii turistice cu ţinta Administraţiei de protejare a mediului, se propune organizarea vizitelor pe trasee stabilite de către ARBDD şi însoţite de personal de specialitate al instituţiei”, se menţionează în sursa citată.
În contextul în care conducerea instituţiei publice tulcene reclamă însă de mai mulţi ani problema unui personal insuficient, grupurile de turişti care vizitează Rezervaţia vor continua să exercite presiuni asupra habitatelor naturale, iar în zonele strict protejate vor continua să apară cărări făcute de turişti, aşa cum se întâmplă în Pădurea Letea de câţiva ani.
Dezvoltarea acelor ramuri ale turismului care se practică în alte ţări şi care au drept obiectiv protejarea ariilor naturale – eco-turismul, turismul cultural sau turismul ştiinţific – pare să fie singura soluţie, în ultimii ani eco-turismul atrăgându-i inclusiv pe vizitatorii români.
„În ultimele patru sezoane, turiştii străini sunt principalii beneficiari ai serviciilor noastre, pentru că la ei există o cultură bazată pe turismul activ. Încet-încet însă şi românii se întorc la natură şi aleg acest mod de a-şi petrece vacanţele, iar anul trecut o treime din cererile primite pentru tururile cu caiace în Deltă au fost din partea românilor. A fost pentru prima dată când ponderea românilor a fost atât de mare”, a declarat pentru Agerpres Iliuţă Goean, unul dintre primii ghizi din Delta Dunării care le-au oferit turiştilor posibilitatea de a vizita Rezervaţia în caiace.
De altfel, pe timp de vară, plimbarea cu caiacul pe Dunăre şi canalele din Rezervaţie este pentru unii pasionaţi cea mai bună metodă de a cunoaşte Delta, bărcile nemotorizate oferite şi de Centrul Rowmania din satul Crişan prezentând mai multe avantaje printre care şi acela de a nu afecta natura şi coloniile de păsări.
În momentul de faţă, în Delta Dunării există 20 de zone strict protejate cu o suprafaţă totală de 50.904 hectare, respectiv 8,7% din suprafaţa Rezervaţiei, acestea reprezentând, conform ARBDD, eşantioane reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din Deltă.
La finele anului trecut, Consiliul ştiinţific al ARBDD a aprobat redimensionarea a 13 zone strict protejate, suprafaţa a şapte dintre acestea crescând de la 26.877 hectare la 30.310 hectare. Decizia Consiliului ştiinţific urmează să fie aprobată de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.