Românii, în topul fericirii. Sondaj surprinzător la Eurostat

Cetăţenii austrieci sunt europenii care în anul 2022 se declarau cei mai mulţumiţi în general de viaţa lor, iar cel mai puţin mulţumiţi sunt bulgarii, potrivit datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat), conform Agerpres. Anul 2022 a fost anul ieșirii din pandemie și anul în care Rusia a invadat Ucraina.

Solicitaţi să-şi autoevalueze pe o scară de la 1 (foarte nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit) nivelul de satisfacţie faţă de viaţă în general, austriecii au fost în frunte, cu 7,9 puncte, peste media europeană de 7,1.

Poziţia a doua a nivelului de mulţumire este împărţită de finlandezi, polonezi şi români, toţi cu un punctaj de 7,7. Urmează, la mică distanţă, belgienii şi olandezii, fiecare cu 7,6 puncte.

Ligia Deca a anunţat noile salarii ale profesorilor. Care dascăli vor primi peste 10.000 de lei brut din iunie 2024
Cel mai redus nivel al mulţumirii faţă de viaţă a fost observat în rândul bulgarilor (5,6 puncte), germanilor (6,5 puncte) şi grecilor (6,7 puncte).

Alte articole

România, doar peste Bulgaria în ierarhia salariilor minime din Uniunea Europeană. Ce ţări conduc topul realizat de Eurostat

Radu Oprea, senator PSD: „Creștem împreună în UE – despre cum s-au dus beneficiile dezvoltării noastre în Europa în buzunarele românilor

Italienii şi francezii sunt în jurul mediei europene, cu 7,2 şi, respectiv, 7 puncte. În toate statele UE, cu excepţia Bulgariei, evaluarea medie a nivelului de satisfacţie este peste 6, aşadar majoritatea cetăţenilor europeni se declară mai degrabă mulţumiţi decât nemulţumiţi de viaţa lor.

Acest nivel de satisfacţie poate fi influenţat de factori precum vârsta, nivelul de educaţie, situaţia financiară şi familială proprie, precum şi de diversitatea experienţelor, opţiunilor, priorităţilor şi valorilor individuale, explică Eurostat.

Acest indicator subiectiv al bunăstării cetăţenilor europeni este elaborat în cadrul statisticilor europene privind veniturile şi condiţiile de trai (EU-SILC).

Aurora Liiceanu, DW: „Românii sunt mai puţin narcisişti ca bulgarii”

Aurora Liiceanu: Eu nu cred că românii sunt mai fericiți decât alții și am văzut chiar studii care vorbesc despre pesimismul lor. În plus, în mediul academic fericirea nu este neapărat luată foarte în serios, pentru că fericirea, la fel ca iubirea, ar trebui să fie mai curând termeni literari. În povești, filme și romane sunt personaje despre care se spune că sunt fericite sau pline de iubire. Dar dacă aceste concepte sunt descrise prin variabilele lor, lucrurile sunt mult mai complicate. Fericirea e ceva strict personal, iar această perspectivă e cea mai importantă din punctul meu de vedere. E greu de conceput fericirea ca pe ceva colectiv, ca pe o colecție de persoane fericite. Fericirea poate fi dedusă în funcție de valorile fiecăruia, de aspirațiile pe care le are. În schimb, dacă vrei să fii cu tot dinadinsul nefericit, pune-ți niște aspirații nerealiste. Eu cred că românii au un procent în plus de narcisism, față de bulgari, care sunt mai realiști.

Tichete de masă 2024. 880 de lei în plus pentru 3 milioane de români. Analiză Frames

Putem pune problema și așa: dacă ești atât de fericit aici, unde ți-ai petrecut cei mai frumoși ani, copilăria, adolescența etc, atunci de ce pleci? De ce pleacă atâta lume să-și caute fericirea în afară? E un exod nemaipomenit. Înseamnă că nu sunt fericiți în România și caută fericirea în altă parte. Sau cel puțin caută o stare mai bună. Acesta devine unul dintre indicatorii supremi ai fericirii, fiindcă un om este fericit și în funcție de locul în care stă și de contextul în care trăiește. Calitatea vieții nu mai e tranșată obiectiv. Înainte, viața era împărțită în sărbători și zile obișnuite, în timpuri festive și timpuri de muncă. Acum se vrea ca fericirea să fie un timp obișnuit. Nu știu cum intră în mintea românilor noul slogan al fericirii, dar dacă ți se spune mereu că trebuie să fii fericit cu orice preț, indiferent de ceea ce ți se întâmplă, poate că nu e un trend bun spre progres, interogație și creștere.