Pensii 2024. Cum poţi să încasezi mai multe pensii în acelaşi timp

Cum pot beneficia românii de pensie din mai multe țări. Află ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a avea parte de venituri substanțiale
Românii care au desfășurat activități în mai multe țări au acum oportunitatea de a beneficia de pensii din fiecare dintre aceste locuri. Pentru a obține pensii mai mari, aceștia trebuie să îndeplinească anumite condiții specifice fiecărui sistem de pensii național.

Cetățenii români pot beneficia de pensie din mai multe țări dacă îndeplinesc aceste condiții

În unele țări europene, experiența de muncă înseamnă nu doar acumularea de ani necesari pentru obținerea pensiei, ci și aplicarea unor reguli complexe atunci când vine vorba de recalcularea drepturilor de pensie pentru cei care au lucrat în mai multe țări.

Sistemul european de pensii comunitare ține cont de perioadele de activitate din diverse țări ale Uniunii Europene, recunoscând contribuțiile fiecărei perioade de muncă în mod individual. Acest principiu de cumulare a perioadelor de contribuție permite lucrătorilor să beneficieze de drepturile la pensie în funcție de totalul anilor lucrați în toate statele membre.

„Indiferent că este vorba de pensia națională sau comunitară, se solicită prin intermediul instituției de securitate socială de la locul de ședere al solicitantului”, a susținut Cristina Florea, atașat pentru probleme de muncă și sociale la Ambasada României în Spania, pentru  Ziarul Românesc Spania.

Alte articole

Pensia anticipată pentru cei care au locuit în zone poluate nu va fi recalculată. Decizie la Instanţa supremă

Iohannis a promulgat legea, pensiile încasate ilegal nu se confiscă, sumele nu se restituie la stat

De exemplu, chiar dacă în Germania ar fi necesar să lucrezi minim 5 ani pentru a obține pensia, dacă ai lucrat 4 ani în Germania și 32 în România, instituția germană de pensii ar trebui să recunoască contribuțiile tale și să îți ofere drepturile corespunzătoare pentru acei 4 ani de muncă în țara respectivă.

De asemenea, pentru perioadele scurte de contribuție, există reguli speciale care permit transferul contribuțiilor către țara în care s-a lucrat cel mai mult, asigurându-se că niciun an de muncă nu este neglijat în calculul pensiei.

Anunțul de ultimă oră făcut de Casa de Pensii! Se întâmplă de luni, 22 ianuarie 2024! Toată lumea trebuie să știe

Pensii 2024: Cum se calculează pensia comunitară

Să lucrezi în mai multe țări europene poate afecta modul în care pensia ta este calculată. Luați, de exemplu, un scenariu în care ai muncit 20 de ani în Franța și 10 ani în Spania.

Autoritatea franceză de pensii va calcula suma pentru cei 20 de ani petrecuți în Franța, să zicem 800 de euro, iar apoi va determina o sumă teoretică, cât ai fi primit dacă ai fi lucrat toți cei 30 de ani în Franța, să zicem 1.500

de euro. Prin prorata, adică partea pentru anii lucrați în Franța, vei avea dreptul la 1.000 de euro, calculată astfel: 1.500 de euro x 20 de ani în Franța împărțit la totalul de 30 de ani. Apoi, autoritatea spaniolă va calcula pensia națională pentru anii lucrați în Spania, să zicem 1.200 de euro.

Calcul pensii 2024. Află ce pensie vei primi conform noii legi, ce trebui să ştie toţi pensionarii din România
Deoarece ai lucrat mai puțin decât perioada minimă cerută, de 15 ani, prorata pentru anii lucrați în Spania ar fi 400 de euro, calculată astfel: 1.200 de euro x 10 ani în Spania împărțit la totalul de 30 de ani. Astfel, la final, vei primi suma de 1.400 de euro, combinând pensiile prorate din ambele țări.

Pensii 2024 – Pensii Comunitare

Stabilirea drepturilor de pensie în cazul lucrătorilor migranți

Stabilirea drepturilor de pensie în cazul lucrătorilor migranți care au realizat perioade de asigurare în România și în alte state membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau în Elveția.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, România aplica prevederile regulamentelor europene în domeniul securității sociale.

În relațiile dintre statele membre s-au aplicat prevederile Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 și 574/72, până la data de 30 aprilie 2010, înlocuite, începând cu data de 1 mai 2010, de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004.

În relația cu statele Spațiului Economic European (Liechtenstein, Norvegia, Islanda) și cu Elveția Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și 987/2009 sunt aplicabile începând cu 01.04.2012, respectiv 01.06.2012.

Aceste acte normative comunitare au la bază următoarele principii:

·         Egalitatea de tratament între cetățenii statelor membre: acordarea acelorași drepturi și impunerea acelorași obligații de securitate socială între cetățenii proprii și cei ai altor state membre, care se deplasează între statele membre, în vederea desfășurării unei activități profesionale sau a stabilirii domiciliului;

·         Determinarea legislației aplicabile, astfel încât o persoană să nu fie supusă, în același timp, mai multor legislații de securitate socială sau, dimpotrivă, să nu facă obiectul niciunei legislații;

·         Totalizarea perioadelor de asigurare în vederea stabilirii și acordării drepturilor, ceea ce presupune ca instituția competentă, la calcularea drepturilor ce îi revin unui lucrător migrant (persoana ce și-a desfășurat activitatea în mai multe state membre), ia în considerare atât perioadele de asigurare realizate în propriul stat, cât și perioadele realizate în celelalte state membre, drepturile fiind calculate de fiecare stat, proporțional cu perioada de asigurare;

·         Exportul prestațiilor, ceea ce presupune dreptul unui lucrător migrant de a beneficia de prestațiile dobândite în statele în care și-a desfășurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu;

·         Buna cooperare administrativă transfrontalieră, principiu conform căruia instituțiile statelor membre trebuie să își acorde bunele oficii și să acționeze ca și cum ar aplica propria legislație la solicitarea instituțiilor altor state membre.

Casa Națională de Pensii Publice are rolul de organism de legătura pentru stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor anticipate, pensiilor anticipate parțiale, pensiilor de invaliditate, pensiilor de urmaș, ajutoarelor de deces, acordarea prestatților în caz de accident de muncă și boală profesională, neavând atribuții legate de stabilirea și plata pensiilor în sistemul public de pensii din România, atribuții ce revin exclusiv caselor teritoriale/sectoriale de pensii care stabilesc și plătesc drepturi de pensie/ajutoare de deces acordate din sistemul public de pensii din România.

Stabilirea drepturilor de pensie

Persoanele care au desfășurat activități profesionale în România și în alte state membre pot solicita acordarea drepturilor de pensie atât potrivit legislației în vigoare în România, cât și potrivit legislației celuilalt stat membru implicat.

În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat, în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011.

Stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru obținerea drepturilor de pensie din sistemul public de pensii din România, în cazul lucrătorilor migranți, se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfășurat activități profesionale și confirmate ca atare de instituțiile competente ale statelor membre implicate.

Drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat, cu respectarea principiului pro rata temporis.

La momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare:

În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă), care face toate demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate sau la instituția statului membru la a cărui legislație a fost supus ultima dată, dacă solicitantul sau susținătorul decedat, după caz, nu a fost supus legislației pe care o aplică instituția de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă).

Cererea va fi însoțită de toate documentele prevăzute de legislația română în vederea acordării drepturilor de pensie; vor fi prezentate, obligatoriu, actele din care să rezulte perioadele de activitate din România (carnetul de muncă sau adeverințe eliberate, în condițiile legii, de foștii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001).

Dovada vechimii în muncă realizată de foștii asigurați ai sistemului de asigurări sociale din România până la data de 1 aprilie 2001, data de la care evidența perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deținută, în format electronic, de casele teritoriale de pensii, iar la nivel central de CNPP, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente, este necesar să se adreseze, în nume propriu, foștilor angajatori sau deținătorilor de fonduri arhivistice, în vederea obținerii lor.

Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverințe de vechime în muncă fostelor unități angajatoare sau deținătorilor arhivelor acestora, adeverințe care vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente:

1.     denumirea angajatorului;

2.     datele de identificare a persoanei;

3.     perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere si de încetare a raportului de muncă;

4.     menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea;

5.     funcția, meseria sau specialitatea exercitată;

6.     salariul tarifar de încadrare;

7.     denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;

8.     perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.

Actele vor avea număr și data de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.

Este necesar să solicitați instituției competente din celălalt stat membru implicat să transmită în România, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentele menționate mai sus, aflate în posesia dvs., în vederea stabilirii drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene din domeniul coordonării sistemelor de securitate socială.

În perioada de tranziție către schimbul electronic de date, comunicarea între organismul de legătura și instituțiile competente din România în materie de pensii cu cele ale altor state este asigurată prin intermediul formularelor europene de legătură, convenite în aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 și a Regulamentului (CEE) 574/72, aceste formulare menținându-și rolul și modul de utilizare.

Principalele formulare standard de legătură în materie de pensii sunt următoarele:

1.     E202 – Instrumentarea unei cereri de pensie de bătrânețe

2.     E203 – Instrumentarea unei cereri de pensie de urmaș

3.     E204 – Instrumentarea unei cereri de pensie de invaliditate

4.     E205 – Atestat privind cariera de asigurat în ……… (România)

5.     E207 – Certificat privind cariera asiguratului

6.     E210 – Notificarea deciziei cu privire la o cerere de pensie

7.     E211 – Sumarul deciziilor

8.     E213 – Raport medical detaliat

9.     E001 – Formular de comunicare

După ce instituțiile competente ale statelor membre implicate își comunică, prin intermediul formularelor standard de legătură, toate informațiile necesare, acestea vor emite decizii proprii privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, decizii pe care le vor comunica persoanei interesate și/sau celeilalte/celorlalte instituții competente.

Precizăm că nu este necesar ca solicitantul să îndeplinească simultan condițiile necesare deschiderii drepturilor de pensie în toate statele membre implicate, drepturile de pensie fiind acordate cu respectarea prevederilor legislațiilor naționale în materie.

Revizuirea drepturilor de pensie

O persoană care beneficiază deja de o pensie din sistemul public de pensii din România, dar care a lucrat în mod legal și într-un alt stat membru, poate solicita revizuirea drepturilor de pensie în aplicarea regulamentelor europene. La calculul pensiei comunitare se au în vedere și perioadele de asigurare realizate în celălalt stat membru implicat. După calcularea pensiei comunitare, aceasta se compară cu pensia națională în plată și se acordă pensia stabilită în cuantum mai avantajos.

Drepturile de pensie cuvenite urmează a fi primite, fie în România, fie în statul de domiciliu (loc de ședere permanentă), în acest din urmă caz persoana interesată comunicând direct sau prin intermediul instituției competente în materie de pensii din statul de domiciliu, detaliile contului bancar în care va fi transferată suma cuvenită cu titlu de pensie, din sistemul public de pensii din România.

Organism de legătură

Casa Națională de Pensii Publice îndeplinesșe rolul de organism de legătură pentru:

·         stabilirea pensiilor pentru limită de vârstă, pensiilor anticipate, pensiilor anticipate parțiale, pensiilor de invaliditate și a pensiilor de urmaș;

·         acordarea ajutoarelor de deces;

·         prestațiilor în caz de accident de muncă și boală profesională.

Date de contact

ADRESA DE CORESPONDENȚĂ: Casa Națională de Pensii Publice, Direcția Relații Internaționale, str. Latină, nr. 8, sector 2, București, cod poștal 020793.

ADRESA DE E-MAIL: [email protected]

TELEFON: 0040 21 311 80 47

Program de audiențe telefonice – Telefon:021.311.80.47

Luni și marți: 9⁰⁰ – 13⁰⁰ – audiențe care vizează domeniul pensiilor și al relațiilor internaționale;

Miercuri și joi: 9⁰⁰ – 13⁰⁰ – audiențe care vizează domeniul determinării legislației aplicabile, inclusiv pe cele privind emiterea documentelor portabile A1;

Eventualele documente (cereri, petiții, sesizări, documente de vechime în muncă, certificate de viață) care vizează domeniul de activitate al Direcției Relații Internaționale se pot transmite, de către persoanele interesate:

• Prin Compania Națională Poșta Română S.A.
• Prin poșta rapidă
• Online, pe adresa de e-mail a Direcției Relații Internaționale: [email protected]

Instituții competente

Pentru aplicarea prevederilor Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și 987/2009, precum și ale Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 și 574/72, au fost desemnate ca instituții competente:

1.     casele teritoriale de pensii pentru pensiile pentru limită de vârstă, pensiile anticipate și anticipate parțiale, pensiile de invaliditate, pensiile de urmaș, ajutoarele de deces, precum și pentru prestațiile în bani și în natură acordate în caz de boală profesională și accident de muncă;

2.     casele de pensii sectoriale pentru pensiile pentru limită de vârstă, pensiile anticipate și anticipate parțiale, pensiile de invaliditate, pensiile de urmaș, ajutoarele de deces;

3.     unitățile specializate ale sistemelor proprii de asigurări sociale, neintegrate sistemului public de pensii pentru acordarea prestațiilor prevăzute de legislația în conformitate cu care își desfășoară activitatea.