Cum au ajuns românii să plătească facturi mai mari la gaze și electricitate față de restul Europei în ciuda plafonării prețurilor la energie

Deși UE a aplicat plafoane uniforme, sistemele de taxare și mai ales subvențiile acordate de fiecare stat sectorului energetic au determinat ca facturile consumatorilor să difere substanțial de la stat la stat. Mai mult, menținerea plafoanelor nu mai corespunde realităților pieței, având în vedere umplerea depozitelor UE peste așteptări și consumul relativ redus din ultimele două ierni, scrie ziare.com.

Având în vedere dependența UE de furnizorii străini, este imposibil să se reducă prețul pentru întreprinderi și gospodării prin decretul UE. Guvernele naționale pot interveni în prețurile percepute gospodăriilor și industriei. Dar ele pot acoperi doar diferența dintre prețul mai mic perceput consumatorilor și prețul plătit importatorilor cu fonduri publice.

De aici și decizia Guvernului de la București în ceea ce privește menținerea plafoanelor stabilite pentru prețurile la electricitate și gaze naturale. Prețurile la gaze și energie electrică au scăzut, ajungând uneori la valori de până la zece ori mai mici comparativ cu recordurile stabilite în 2022. În esență, modul de implementare a acestor plafoane stabilite în 2022 favorizează menținerea unor prețuri ridicate în lanțul de producție și furnizare, mai ales în contextul în care Agenția Națională de Reglementare în domeniul Energiei sau Consiliul Concurenței nu reacționează la posibilele abuzuri de pe piață.

Producătorii sunt obligați să vândă la preț de 150 de lei/MWh (30 euro/MWh), acesta fiind prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor. La consumatorul final casnic, prețul este plafonat la 0,31 lei/kWh, ceea ce înseamnă 310 lei/MWh (62 euro/MWh), iar la consumatorul noncasnic- 0,37 lei/kWh (370 lei/MWh sau 74 euro/MWh), la un consum anual de cel mult 50.000 MWh.

Alte articole

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță măsuri pentru creșterea producției de curent: Am reuşit să aducem încă 400-500 de megawaţi în Sistemul Energetic Naţional

Marcel Ciolacu a convocat Comandamentul pentru energie: ”Am depășit perioada critică de caniculă, dar ne așteaptă o vară provocatoare”

Mai multe voci din piață acuză plafoanele care au ajuns deja să pară prea ridicate pentru ca piața să se poată regla concurențial în mod organic, fără intervenționism.

În prezent, la nivelul UE, depozitele sunt pline în proporție de 79,14%. Practic, de la mijlocul lui noiembrie și până în ianuarie a fost utilizat un procent de doar 20% din cât era înmagazinat. În acest ritm, UE ar putea termina sezonul rece cu depozitele pline în proporție de 55-60%, întrecând așteptările autorităților europene, arată sursa citată.

Prețurile sunt cu aproape 90% mai mici față de recordurile din august 2022, din perioada crizei energetice provocate de Rusia, când ajungeau și la 300 euro/MWh și pentru că din momentul acela, toate țările Uniunii Europene au făcut eforturi care au ținut atât de politica internă, cât și de contracte de import cu alte piețe pentru a-și asigura rezerve sustenabile pe termen mediu care de cele mai multe ori oferă de la an la an o bază de pornire pentru importurile menite sezonului rece care urmează. Rezervele Uniunii Europene au contribuit totodată vizibil la scăderea prețurilor la gaze și la incongruența dintre prețurile practicate pe piețele financiare în contrast cu tarifele impuse de furnizori în contracte de lungă durată atât cu companiile mari, cât și cu consumatorii casnici, mai scrie sursa citată.