Armata Română face angajări masive în trupele speciale! Iată ce calități trebuie să aibă candidații

Armata Română face angajări masive în trupele speciale! Potrivit reprezentanților instituției, procesul de selecție se derulează pe tot parcursul anului 2024.

Citește și Top cele mai puternice armate din lume în 2024. SUA este lider, pe ce loc se află Armata României

Armata Română face angajări masive în trupele speciale!

Condițiile minime de participare pentru cei care vor să ocupe un astfel de post în Armata Română sunt:

– cetățenie română și domiciliul stabil în România;

Alte articole

Se fac angajări la CFR! Este mare nevoie de mecanici, șefi de tren, ingineri și RTV

BNR face angajări. Cum pot obţine românii un loc de muncă la instituţia cu cele mai mari salarii

– vârsta între 18 ani împliniți la data începerii programului de instruire și cel mult 45 la data finalizării programului de instruire;

– absolvent al ciclului inferior liceal (10 clase);

– cunoștințe elementare de limba engleză

– Condiție fizică bună.

Batalionul 53 Comando „Smaranda Brăescu” este încadrat cu luptători atent selecționați și antrenați, astfel încât să facă față efortului fizic și psihic prelungit, în medii solicitante, aceștia fiind capabili să opereze în condiții ostile extreme.

Modalitatea de operare a structurilor comando presupune inserție terestră, aeriană și în mediul maritim.

Cei care vor să afle informații suplimentare despre condițiile de angajare pot să meargă la sediul Batalionului 53 Comando „Smaranda Brăescu” din Bacău, unde reprezentanții instituției le vor răspunde la toate întrebările.

Ce decizie a luat România cu privire la armata obligatorie

După încheierea Războiului Rece, multe țări din Europa au renunțat la serviciul militar obligatoriu. Reintroducerea lui a revenit însă în atenție înainte de războiul de agresiune rusesc în Ucraina. O privire de ansamblu.

Ministrul sârb al Apărării vrea să se reintroducă serviciul militar obligatoriu şi anunță că Statul Major al Forţelor Armate le va prezenta preşedintelui și parlamentului o inițiativă în acest sens având în vedere situația de securitate.

Ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, a anunţat joi că Statul Major al Forţelor Armate sârbe le va prezenta preşedintelui Serbiei, în calitate de comandant şef, şi parlamentului o iniţiativă de a anula decizia de suspendare a serviciului militar obligatoriu, informează agenţia Tanjug.

Măsura va reintroduce legea privind serviciul militar obligatoriu, a declarat Vucevic pentru Happy TV, scrie Agerpres. El a spus că Ministerul Apărării propune serviciul militar obligatoriu de până la patru luni şi că iniţiativa se bazează pe o evaluare a situaţiei de securitate din ţară.

„După 13 ani, avem nevoie să umplem rândurile rezervei (militare n.r.) (…). Nevoile noastre de securitate sunt să avem noi recruţi care să fie mereu gata să protejeze ţara. Înţelegem riscurile de securitate. Aceasta nu este o nevoie care este caracteristică doar Serbiei – multe ţări europene reintroduc serviciul militar obligatoriu”, a explicat Vucevic.

El a declarat de asemenea că decizia de a majora salariile armatei cu 10% de la 1 ianuarie este foarte importantă şi că Forţele Armate sârbe au încheiat anul 2023 ca o armată mult mai puternică în ceea ce priveşte echipamentul militar şi nivelul de pregătire al personalului lor.

Serviciul militar obligatoriu, în tot mai multe ţări din Europa. Ce se întâmplă în România
Alături de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia,  Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. Polonia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2024. În Norvegia, din 2015, şi femeile şi bărbaţii sunt obligaţi să urmeze stagiul militar în care să înveţe tehnici elementare de autoapărare, dar doar cei cu aptitudini fizicie excelente sunt instruiţi pe perioade mai îndelungate.

Oficiali din  Marea Britanie, România şi Germania au fost în favoarea stagiului militar din cauza ameninţării tot mai crescute din partea Rusiei.

Franţa a lansat în 2019 o formă de recrutare mai  blândă a tinerilor prin care să urmeze un serviciu civic voluntar.

În august, Lituania și-a anunțat intenția de a extinde serviciul militar obligatoriu, așa cum au făcut deja Danemarca și Norvegia. Pe lângă varianta unei recrutări voluntare pentru participarea tinerilor la 3 sesiuni de instruire pe timp de vară, se ia în calcul și chemarea la pregătire a celor care locuiesc și studiază în alte țări.

Letonia ar pregăti și ea reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar de anul viitor, bărbații cu vârste între 18 și 27 de ani ar putea fi obligați să urmeze 11 luni de pregătire militară, iar femeile ar putea să se alăture voluntar. Armata olandeză are în prezent un deficit de 9.000 de soldați, iar guvernul vrea să crească numărul lor prin intermediul serviciului militar obligatoriu, așa cum face și Suedia din 2018. Și Danemarca are un serviciu obligatoriu, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.

În Germania, cancelarul Olaf Scholz a respins recent o propunere a ministrului Apărării privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar autoritățile din Franța au în dezbatere o formă „ușoară” a serviciului.

În România, prima încercare de reintroducere a serviciului militar obligatoriu a eșuat în urmă cu 8 ani. Cu toate acestea, într-un proiect de lege prezentat anul trecut, Ministerul Apărării a susținut o propunere conform căreia toți cetățenii români cu vârsta potrivită pentru serviciul militar și care locuiesc în străinătate ar trebui să fie obligați să se prezinte la serviciul militar în termen de 15 zile în cazul unei mobilizări generale.

Citește și Feminista-soldat din armata Ucrainei, pledoaria pentru mobilizarea a 100.000 de femei: „Unde este libertatea reală, unde este egalitatea de gen?”