Victor Ponta, la Consiliul European. Liderii Europei discută despre evaziunea fiscală şi energie

Reuniunea Consiliului European dedicată politicii energetice a UE şi combaterii fraudei şi evaziunii fiscale a început miercuri, la Bruxelles.

Premierul român Victor Ponta a sosit la summitul UE în jurul orei locale 13.00 (14.00 ora României) şi nu a făcut declaraţii. Şeful guvernului urmează să susţină o conferinţă de presă după încheierea reuniunii Consiliului European, în jurul orei locale 17.00 (18.00 ora României), conform programului orientativ al Consiliului.

Mandatul premierului include subiecte vizând alinierea politicii României privind energiile regenerabile la media europeană, implicit „costuri acceptabile”, interconectarea energetică regională şi protecţia consumatorului vulnerabil.

„Avem câteva obiective: primul este de a integra România şi de a alinia politica României în domeniul energiilor regenerabile la media europeană şi aici decizia noastră este de a susţine în continuare energia verde, însă păstrând un echilibru, cu sustenabilitate economică. Mai pe româneşte – vrem energie regenerabilă, dar vrem să ţinem costurile pentru industrie şi pentru populaţie în limitele acceptabile, pentru că altfel degeaba avem energie verde, dar nu are cine să o mai consume”, a explicat Victor Ponta marţi.

Alte articole

Dan Negru, despre diferențele dintre Europa și SUA. Americanii au salarii mai mari și trăiesc mai bine: „Câinele moare de drum lung și noi de grija Americii”

Raport pe Europa Centrală și de Est: Românii și austriecii, cei mai fericiți de viața lor, dar au și destule motive de îngrijorare

El s-a referit şi la politica României de interconectare regională, şi anume la conexiunea cu Republica Moldova şi cu alte state din jur.

După negocierile dure privind bugetul UE, există speranţe că liderii europeni se vor înţelege mai bine pe aceste chestiuni, considerate de importanţă vitală pentru competitivitatea economică a UE, scrie BBC. Se estimează că evaziunea fiscală privează guvernele europene de 1.000 miliarde euro pe an.

O rezoluţie adoptată de Parlamentul European stabileşte ca ţintă pentru UE reducerea la jumătate a acestor pierderi până în anul 2020, prin eliminarea breşelor din legislaţie şi presiuni asupra aşa-numitelor paradisuri fiscale.

Parlamentarii europeni au cerut întocmirea unei „liste negre” a paradisurilor fiscale. Anterior, premierul David Cameron a cerut teritoriilor britanice off-shore să semneze tratate internaţionale privind taxarea.

Comisia Europeană (CE) pregăteşte un sistem pentru a facilita schimbul automat de informaţii între autorităţile fiscale cu privire la veniturile indivizilor şi profiturile firmelor. Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a declarat că UE ar trebui să introducă un astfel de sistem de la începutul anului 2015.

Cealaltă temă principală a summit-ului UE este politica energetică, în principal îmbunătăţirea infrastructurii europene în domeniul energiei, dezvoltarea resurselor regenerabile, precum energia solară sau eoliană, şi consolidarea concurenţei.

CE a avertizat că, pe baza trendurilor actuale, importurile de gaze naturale din UE vor ajunge la 80% din necesar până în anul 2035.

UE importă anual petrol, gaze naturale şi cărbune în valoare totală de 406 miliarde euro, sumă care reprezintă 3,2% din Produsul Intern Brut al blocului comunitar.

Fragmentarea pieţei energiei din Europa descurajează investitorii interesaţi să se implice pe termen lung prin proiecte mari de infrastructură. Coşul surselor de energie din care este asigurat consumul variază semnificativ în Europa, de la cele peste 60 de centrale nucleare din Franţa la o Polonie dependentă de cărbune.

Un obiectiv cheie al UE ar fi conectarea ţărilor izolate, precum cele din fostul bloc comunist, la reţeaua europeană de sisteme de transport şi depozite.

Pe o piaţă europeană puternic distorsionată, locuitorii din Bulgaria, cei mai săraci din UE, plătesc mai mult pentru electricitate decât consumatorii din Marea Britanie sau Germania.

Situaţia sistemului energetic din Europa ameninţă să aducă economia UE în dezavantaj competitiv la nivel global. Indicele preţului gazelor pentru populaţia UE a crescut cu 45% în perioada 2005-2012, faţă de o majorare cu numai 3% în SUA. Pentru electricitate, preţurile din UE au urcat cu 22% în aceeaşi perioadă, faţă de 8% în Statele Unite.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat pe 15 mai că a decis ca premierul Victor Ponta să participe la Consiliul European din 22 mai, în baza unui mandat pe care urma să-l aprobe.