86% dintre români sunt mulţumiţi în mică şi foarte mică măsură de alegeri. Motivele de insatisfacţie merg de la comportamentul politicienilor după ce se văd instalaţi în funcţie, până la neregulile din timpul procesului electoral. 45% din cei nemulţumiţi spun că rezultatul alegerilor nu schimbă nimic, 28% că există fraude, iar 23% că nu există candidaţi de calitate.
Cu toate acestea, 66% dintre români spun că merg la vot din datorie, iar 12%, din satisfacţie, în timp ce doar 2% afirmă că o fac din iritare.
Nu întâmplător, Parlamentul şi partidele politice au în continuare cea mai scăzută cotă de încredere a populaţiei: 13%, respectiv 11%, românii având în continuare înceredere ridicată în Biserică (76%) şi Armată (72%). Mai puţin de jumătate dintre români au încredere în Uniunea Europeană- 47% şi în Poliţie- 44%, iar în bănci au încredere mai puţin de o treime dintre respondenţi.
Potrivit aceluiaşi studiu, românii nu privesc cu ochi buni nici activitatea Guvernului. Majoritatea celor chestionaţi (51%) au precizat că nu au aproape niciodată sentimentul că Executivul face ceea ce este bine pentru ţară şi doar 3% au răspuns că guvernanţii fac întotdeauna ceea ce este bine. Cea mai mare neîncredere este înregistrată printre locuitorii din sudul şi vestul ţării- 54%, în timp ce la polul opus se află centrul ţării- 47%.
Dezamăgirea faţă de politicieni se reflectă şi în impresiile asupra democraţiei. 38% dintre români sunt foarte nemulţumiţi faţă de evoluţia democraţiei autohtone, 45%, destul de mulţumiţi, şi doar 1%, foarte mulţumiţi.
Cu toate acestea, românii par a fi foarte interesaţi de activitatea politică. 60% urmăresc zilnic la televizor, sau pe internet evenimentele şi doar 4% nu urmăresc niciodată deciziile politice.
Un paradox apare în privinţa ideologiilor pe care le preferă românii. 21% se declară de dreapta, 19% de stânga şi 13% de centru. Însă, 60% dintre cetăţeni cred că difereneţele între venituri ar trebui să fie mici, şi doar 35% că ar trebui să fie mai mari. De asemenea, 58% şi-ar dori o asumare mai mare a statului în „bunăstarea fiecăruia”, şi doar 38% cred că fiecare individ ar trebui să-şi asume o responsabilitate mai mare.