Statul consumă pe achiziţia de bunuri cât alocă pentru investiţii, fără argumente de necesitate

Concluziile sunt prezentate într-un document oficial, obţinut de MEDIAFAX, şi reflectă situaţia achiziţiilor efectuate în ultimul trimestru al acestui an de căre instituţii publice şi companii de stat.

Topul autorităţilor cu cele mai multe proceduri de achiziţie lansate în ultimele trei luni este alcătuit, în ordine, de Romsilva (cu 133 documentaţii acceptate), Complexul Energetic Turceni (54) şi Romgaz (50), urmate de CFR Călători (47), Complexul Energetic Craiova (46), CFR SA (45), Institutul Naţional al Patrimoniului (42), Transelectrica (41), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (38), CN Huilei (34), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (32), Nuclearelectrica (31).

Pe listă mai sunt prezentate, printre altele, Regia Autonomă de Transport Bucureşti (21 documentaţii acceptate), Electrocentrale Bucureşti (17), Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (16), Hidroelectrica (14), Ministerul Apărării (12), Ministerul Administraţiei şi Internelor (11).

Multe dintre aceste companii de stat sunt monitorizate de Fondul Monetar Internaţional din cauza pierderilor anuale ridicate înregistrate constant.

Alte articole

Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea testamentară. Câţi bani trebuie să plăteşti în plus

Shannen Doherty își vinde toate lucrurile de valoare pe care le-a strâns de-a lungul vieții. Actrița în vârstă de 53 de ani are cancer în stadiu terminal

Una dintre principalele probleme identificate în cazul acestor achiziţii este legată de valoarea estimată a contractelor şi de ponderea mare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, comparabilă cu cea a cheltuielilor pentru lucrări.

La alocările pentru bunuri şi servicii se adaugă însă şi sumele cheltuite prin achiziţii directe.

Documentul arată că Romsilva este cel mai mare achizitor prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, cumpărând de la piuneze până la armament, fără un control şi o prioritizare în funcţie de obiectiv şi necesitate.

Raportul relevă că majoritatea achiziţiilor sunt realizate prin negocieri directe sau licitaţii la care este depusă o singură ofertă.