Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite l-au ales pe Bogdan Aurescu, pe 9 noiembrie 2023, în funcţia de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie cu 117 voturi în detrimentul unui candidat din partea Federaţiei Ruse (77 de voturi). „Onorat să fiu ales astăzi în calitate de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU de către Adunarea Generală a ONU cu 117 voturi şi Consiliul de Securitate al ONU cu 9 voturi, fiind primul român care îndeplineşte această funcţie”, a scris Bogdan Aurescu, la data menţionată, pe platforma X (Twitter).
Bogdan Lucian Aurescu s-a născut la 9 septembrie 1973, la Bucureşti, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe. Este diplomat de carieră din 1996 şi are gradul diplomatic de ambasador din anul 2014. A absolvit Colegiul Naţional ”Sfântul Sava” (1992), Facultăţile de Drept (1996, cu Diplomă de Merit) şi Istorie (1998) ale Universităţii din Bucureşti, Institutul Franco-Român de Dreptul Afacerilor şi Cooperare Internaţională ”Nicolae Titulescu – Henri Capitant” (1996) şi Colegiul Naţional de Apărare din Bucureşti (2000). În 1996 a urmat cursurile Sesiunii de drept internaţional public a Academiei de Drept Internaţional de la Haga.
Este doctor în ştiinţe juridice, specializarea drept, cu calificativul ”foarte bine” şi distincţia ”Summa cum laude”, cu teza ”Conceptul de suveranitate şi supremaţia dreptului internaţional” (2003). A finalizat programul de cercetare post-doctorală cu calificativul ”excelent” în domeniile Dreptul Internaţional al Protecţiei Minorităţilor, Drept Internaţional Umanitar, Dreptul Refugiaţilor şi Drept Penal, cu tema ”Evoluţii în relaţia dintre stat şi individ în domeniul dreptului internaţional al protecţiei minorităţilor şi al protecţiei internaţionale a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale” (2011).
Lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din 1996, unde şi-a început activitatea în cadrul Direcţiei Juridice şi Tratate, ca referent relaţii. Între 1998 şi 2003, a ocupat succesiv funcţiile de consilier în cadrul Cabinetului Ministrului, director adjunct al Direcţiei Juridice şi Tratate, director de cabinet, director al Direcţiei Juridice şi Tratate/Drept Internaţional şi Tratate, director general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice. Are, în prezent, gradul diplomatic de ministru-plenipotenţiar. A deţinut, în cadrul MAE, funcţia de subsecretar de stat/Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (2003-2004). Din septembrie 2004, din poziţia de Agent al României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, a coordonat – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei, care a reprezentat România, în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră. Procesul s-a încheiat la 3 februarie 2009, cu câştigarea a 79,34% din suprafaţa în dispută, adică a 9.700 km pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă care au revenit României.
A ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, gestionând domeniile afaceri strategice (2009-2010; 2012-2014), afaceri europene (2004-2005; 2010-2012) şi afaceri globale (martie-iunie 2012). A mai îndeplinit funcţiile de subsecretar de stat / Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (2003-2004), director general pentru afaceri juridice (2001-2003), director al Direcţiei Drept Internaţional şi Tratate (2000-2001), director al Cabinetului Ministrului (1999-2000), director adjunct al Direcţiei Drept Internaţional şi Tratate (1999), consilier la Cabinetul Ministrului (1998-1999), ataşat (1997-1998) şi referent relaţii (1996-1997) în Direcţia Juridică şi Tratate.
A fost ministru al afacerilor externe al României în perioada 24 noiembrie 2014 – 17 noiembrie 2015.
Este membru al Comisiei de Drept Internaţional (CDI) a ONU pentru un mandat de 5 ani (2017-2022) şi co-preşedinte, în cadrul Comisiei, al Grupului de Studiu privind creşterea nivelului mărilor şi oceanelor în relaţie cu dreptul internaţional. În noiembrie 2021, a fost reales ca membru al CDI, pentru un al doilea mandat în cadrul Comisiei, în perioada 2023-2027.
Este membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei şi Arbitru desemnat de România, în conformitate cu articolul 2 din Anexa VII la Convenţia ONU privind Dreptul Mării. Este, de asemenea, preşedintele Secţiei de Drept Internaţional a Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale şi al Ramurii Române a „International Law Association” (Londra), redactor-şef al Revistei Române de Drept Internaţional, membru al Colegiului de Redacţie al revistei „Curierul Judiciar”, precum şi membru al Consiliului Ştiinţific al revistei „ACTA Universitatis Lucian Blaga” (Sibiu), respectiv al Revistei de Drept Constituţional.
A fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2002), Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Cavaler (2007), Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler (2009), Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone (2009), Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer (2013), Medalia de Aur a Forţelor Armate Poloneze (2013), Ordinul Naţional Legiunea de Onoare în grad de Cavaler a Republicii Franceze (2016); Ordinul Naţional Pentru Merit al Republicii Italiene, în grad de Mare Ofiţer (2018); Crucea de Comandor cu Stea a Ordinului de Merit al Republicii Polone (2019); Ordinul Crucii Terra Mariana clasa a 2-a al Republicii Estonia (2021).
Bogdan Aurescu a fost, în perioada 6 mai 2016 – 4 noiembrie 2019, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului Politică Externă, precum şi între 15 iunie 2023 şi 1 februarie 2024. A ocupat din nou funcţia de ministru al afacerilor externe al României la 4 noiembrie 2019 (până în 2023), fiind membru al Guvernelor Ludovic Orban, Florin Cîţu şi Nicolae Ciucă.
Curtea Internaţională de Justiţie este principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Curtea este formată din 15 judecători, aleşi pentru un mandat de 9 ani de Adunarea Generală şi de Consiliul de Securitate ONU şi este asistată de Grefă, organul administrativ al Curţii. Statele care sunt părţi într-o cauză aflată pe rolul CIJ, au posibilitatea să desemneze un judecător ad-hoc în cauză, în situaţia în care printre membrii Curţii nu se numără un judecător având naţionalitatea statului respectiv. Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie este, din 8 februarie 2021, Joan E. Donoghue, Statele Unite ale Americii.