Pensii 2024. Ministrul Muncii avertizează că vor fi români ale căror venituri vor creşte doar cu 1%: „Dacă munceşti, primeşti!”

Pensii 2024. Sistemul public de pensii se schimbă din temelii, se verifică dosar cu dosar, iar rezultatele sunt aşteptate din luna septembrie. Chiar dacă vor da prost calculele, Constituţia prevede clar că nicio pensie, un drept deja câştigat, aflată în plată nu va scădea, dar acest lucru este posibnil doar în teorie deoarece evoluţia preţurilor, coroborată cu nemajorarea veniturilor echivalează tot cu o diminoare a pensiilor.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a explicat care sunt primele şi premiile calculate în noua lege a pensiilor. Sunt trei elemente esenţiale în calcul, a explicat ministrul. „Vor fi români care vor avea, poate, o creştere de 1%, vor fi români care vor avea, poate, o creştere de 80%. Depinde de cele trei elemente esenţiale pe baza cărora se calculează numărul de puncte: punctele contributive, punctele necontributive şi punctele de stabilitate.

Fiecare român va avea un punctaj, care se va înmulţi cu valoarea punctului de referinţă, care va fi 81 de lei, şi datorită acestui punctaj va avea pensia recalculată. Pe recalculare, este foarte important să explicăm cele două elemente pe care le avem, respectiv de contributivitate şi de stabilitate. Cu alte cuvinte, la contributivitate şi muncă egală vom avea pensii egale, fiindcă prin această nouă lege a pensiilor, în fapt, noi încercăm să corectăm trei categorii de inechităţi.

Fosta șefă a Casei de Pensii aruncă bomba! Cine sunt bătrânii care vor avea pensia dublată

Pe de o parte, inechităţile apărute între pensionari care au muncit la fel, dar au ieşit la pensie în ani diferiţi, inechităţile între doamne şi domni, şi nu în ultimul rând, inechităţi între pensionari care s-au aflat în indemnizaţia minimă socială”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, la Antena 3.

 

Pensii 2024. Punctele de stabilitate aduc venituri suplimentare

Ministrul Muncii a precizat că fiecare pensionar va avea un așa numit ”punctaj de stabilitate”. Astfel pentru cei care au o vechime de 35 de ani, asta se va reflecta direct în creșterea pensiilor.

„Este foarte important de spus că pe simulările noastre, pe o situaţie în care un pensionar avea indemnizaţie minimă socială, care astăzi primea 1.125 de lei, de anul viitor, pentru o vechime în muncă de 35 de ani, creşterea va fi de 87%, adică peste 1.900 de lei. Este foarte important de ştiut, datorită punctelor de stabilitate, fiindcă pentru un român care a muncit peste 25 de ani se va obţine un punctaj suplimentar pentru fiecare an de muncă. Între 25 şi 30 de ani, 0,5 puncte pe an, între 30 şi 35 de ani, 0,75 de puncte pe an, şi după 35 de ani, un punct pe an.

Cu alte cuvinte, dacă munceşti, primeşti. Punctele de contributivitate vor creşte, fiindcă dacă până acum nu se lua în calcul acordul global dinainte de anul 2001, după noua lege, pe puncte de contributivitate, se vor lua în calcul inclusiv sporurile nepermanente, adică dacă un român a avut acord global, al treisprezecelea salariu, alte sporuri nepermanente, premii.

Citește și: Care români pot ieşi la pensie la 60 de ani fără penalizări. Singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinească

Pe contributivitate, în mod proporţional, se iau toate aceste venituri şi se vor transforma în puncte de pensie contributive, care vor fi folosite la stagiul minim de cotizare şi stagiul complet de cotizare, iar în cazul facultăţii, şomaj, armată, sunt perioade asimilate care, la rândul lor, vor da un punctaj suplimentar, dar nu vor fi luate în calcul la stagiul minim de cotizare”, a mai explicat ministrul Muncii.

În noua lege a pensiilor, calculele vor fi efectuate în baza a trei elemente esenţiale în baza cărora va fi stabilit punctajul fiecărui român, spune ministrul Muncii.

„Fiecare român va avea un punctaj, care se va înmulţi cu valoarea punctului de referinţă, care va fi 81 de lei, şi datorită acestui punctaj va avea pensia recalculată. Pe recalculare, este foarte important să explicăm cele două elemente pe care le avem, respectiv de contributivitate şi de stabilitate. Cu alte cuvinte, la contributivitate şi muncă egală vom avea pensii egale, fiindcă prin această nouă lege a pensiilor, în fapt, noi încercăm să corectăm trei categorii de inechităţi.

Pe de o parte, inechităţile apărute între pensionari care au muncit la fel, dar au ieşit la pensie în ani diferiţi, inechităţile între doamne şi domni, şi nu în ultimul rând, inechităţi între pensionari care s-au aflat în indemnizaţia minimă socială”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii.

Ce perioade nu se iau în calcul la vechime

Doina Pârcălabu, fostul președinte al Casei Naționale de Pensii Publice, a anunțat care sunt, potrivit legii, perioadele care nu se iau în considerare la calculul pensiei, în ciuda promisiunilor guvernanților. Deși toți pensionarii români au primit, deja, o majorare a pensiei în luna ianuarie, în raport cu rata inflației, seniorii așteaptă cu sufletul la gură recalcularea veniturilor, în urma căreia majorările ar urma să fie semnificative.

Această așteptare vine și cu o îngrijorare din partea pensionarilor, deoarece, odată cu noua lege a pensiilor, apar și schimbări majore în ceea ce privește perioadele luate în considerare la recalculare.

Baciu: sporurile și orele suplimentare vor fi luate în calcul

De exemplu, potrivit șefului Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu, sporurile și orele suplimentare vor fi luate în calcul, lucru care nu se întâmpla până acum.

„Legiuitorul a spus foarte clar să se valorifice sporurile acordate sporadic de-a lungul activității, adică vorbim de acele sporuri care nu aveau un caracter permanent – mă refer la acordul global, care era o formă de remunerare înainte de 1989, mă refer la prime și premii care s-au acordat fie la final de an, acum ele nu se iau în calcul, dar noi am considerat că ele trebuie luate în calculul pensiei”, a declarat președintele Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu, pentru știrileprotv.ro.

”Cei din 2001, vorbim de acele sporuri care sunt suplimentar față de salariul de bază pe care noi deja îl avem, ele se pot aduce de la angajatori, acolo unde fiecare și-a desfășurat activitatea, este vorba despre o adeverință care este foarte clar stipulată în lege prin anexa de la lege – prin care să se facă acea mențiune că s-a contribuit la sistem”, a mai explicat el.

Pe de altă parte, Doina Pârcălabu, fostul președinte al Casei Naționale de Pensii, a explicat care sunt, potrivit legii, perioadele care nu vor fi luate în calcul la determinarea punctajului suplimentar pentru punctele de stabilitate.

„Așa cum e scris textul de lege, cei care au lucrat după momentul în care au primit prima decizie de pensie nu vor fi luate acele perioade în calcul la determinarea punctajului suplimentar pentru puncte de stabilitate. Sumele încasate ca venituri salariale constituie motiv de recalculare a pensiei… acel surplus ca să spun așa.

O explicație pe care eu o găsesc este și aceea de a stimula rămânerea în activitate înainte de a lua decizia să te pensionezi plecând și de la acest beneficiu”, a spus Doina Pârcălabu.

Fostul șef al Casei Naționale de Pensii Publice susține că nu se poate pune problema unei noi majorări, anul acesta, în afară de cea din luna septembrie, care va veni în urma recalculării.

 

Cum îţi calculezi singur pensia majorată, după noua lege. Explicaţii pas cu pas, pe înţelesul tuturor românilor

Pensionarii români îşi pot calcula singuri acasă câţi bani vor lua în plus la majorarea din septembrie, pe baza unei formule simple.

Noua lege a pensiilor, care aduce bani mai mulţi pentru români, vine şi cu o nouă formulă de calcul pe care oamenii o pot face acasă de acum, ca să ştie ce sume vor primi din toamnă.

Tot ce aveţi de făcut este să vă uitaţi pe decizia de pensie şi aplicaţi formula de calcul din noua lege a pensiilor.

Pe 6 decembrie 2023, legea pensiilor, adoptată de Parlament în noiembrie și promulgată de președintele Klaus Iohannis, a fost publicată în Monitorul Oficial. Noua lege prevede că de la 1 ianuarie 2024, pensiile vor crește cu 13,8% și vor fi recalculate în septembrie. Punctul de pensie va fi, astfel, 2.032 lei.

Totodată, vârsta de pensionare va fi aceeași pentru femei și bărbați, respectiv 65 de ani, introdusă gradual.

De asemenea, stagiul minim contributiv de cotizare pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă va fi de 15 ani.

Noua lege a pensiilor vine cu o formulă nouă de calcul

Calculul pensiei = VPR x Numărul total de puncte

VPR (valoarea punctului de referință) va fi de 81 de lei.

Număr total de puncte = puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate si necontributive.

Punctele de necontributivitate: anii din armată, șomaj sau facultate (0,25 puncte de fiecare an).

Punctele de contributivitate: anii în care ai contribuit la sistemul de pensii. Un punct pentru fiecare an.

Legea nr. 118/2010 a stabilit că sintagma pensie socială minimă garantă va fi înlocuită cu sintagma indemnizație socială pentru pensionari, așa că pensia socială și indemnizația socială pentru pensionari se referă la același lucru.

Schimbările din noua lege a pensiilor. Românii care vor lua puncte în plus
Noua lege a pensiilor prevede că anumite categorii de români vor primi puncte în plus la pensie, care se transformă în bani, dacă îndeplinesc anumite condiţii.

Iată care sunt categoriile de români care vor beneficia de puncte în plus:

– cei care au terminat facultate, masterat

– cei care au făcut armata

– cei care au luat sporuri, prime, premii

– cei care au făcut ore suplimentare

– mamele cu un copil până la vârsta de 16 ani sau adoptă un copil sau are un copil adoptat de care se ocupă până la 14 ani

– cei care au peste 25 de ani contributivi

Pentru a vă fi mai uşor să calculaţi, iată un exemplu de calcul al pensiei majorate. „Pe decizie, românii trebuie să se uite în zona numărul de puncte realizate (NP). Rău este că la unii dintre pensionari, numărul de puncte nu se află pe decizie. Spre exemplu, dacă au mai avut recalculări, trebuie să le însumeze toate punctele din recalculări.

Deci ei vor primi practic o decizie finală cu numărul de puncte în septembrie, dar până atunci ar trebui să-și adune toate numerele de puncte obținute și după recalculare.

Vești de milioane pentru pensionari! Cine sunt bătrânii care se vor bucura de pensii cu 90% mai mari
Dar, în cazul unui pensionar care nu a mai avut recalculări, se uită pe decizie. Să zicem că acolo are 50 de puncte. Acesta va rămâne nemodificat, pentru că aici se poate îngloba dacă a avut facultate. Tot aici intră și armata, sporuri sau ore suplimentare, pentru ultimele doar în cazul în care au fost plătite dări.

În afară de cele 50 de puncte pe contributivitate, mai vine numărul de puncte pe stabilitate, care este noutate din lege.

Trebuie ca fiecare pensionar să se uite pe decizie, pentru că acolo se numește stagiul total de cotizare realizat. Acest lucru înseamnă, în multe cazuri, anii de muncă prestați, anii fizici.

Dar, atenție! Dacă cumva are și perioade practicate după ce a ieșit la pensie și și-a făcut recalcularea, anii aceia nu se pun la stabilitate. Deci, trebuie să ia anii de când s-a angajat până când a ieșit la pensie.

Să presupunem că are 39 de ani. Dar, aici, el poate să aibă și perioade asimilate pe care trebuie să le scadă. Se scad anii de facultate, se scade armata ca an, pentru că aceștia sunt ani necontributivi.

Din cei 39 de ani, ar putea scădea vreo cinci şi rămâne cu 35. De la 35 de ani de muncă are 10 ani care se iau în seamă și are 6,25 puncte în plus.

Deci, pensia va fi 81 înmulțit cu suma dintre 50 de puncte pe contributivitate plus cele 6,25 puncte adăugate în plus, de stabilitate. Rezultatul arată o pensie de 4.556 de lei.

Pensia = 81 (Vpr) x (50+6,25) = 4.556 de lei”, a explicat prof. Anton Hadăr, șeful sindicatului care se ocupă de învățământul universitar, sâmbătă, la Antena 3.