Pe banca acuzaţilor se vor afla zece persoane, printre care se numără ministrul de interne din acea vreme, Nicola Mancino, liderul încarcerat al mafioţilor Toto Riina, dar şi fostul senator şi cofondator al partidului Forza Italia al lui Silvio Berlusconi, Marcello Dell’Utri. „Şeful şefilor” Cosa Nostra, Bernardo Provenzano, deja încarcerat pentru alte crime, va fi judecat separat din cauza stării de sănătate precare. De asemenea, Parchetul italian a cerut ca preşedintele Giorgio Napolitano să fie citat ca martor, la fel ca şi Piero Grasso, actualul preşedinte al Senatului şi fost judecător naţional antimafia. „Am luptat împotriva mafiei, nu pot să fiu judecat alături de un boss mafiot”, s-a revoltat Mancino la sosirea la Tribunal.
Citeşte şi: Nevestele mafioţilor: Tita Bucafusca a băut acid sulfuric după ce şi-a trădat familia mafiotă
Potrivit acuzării, mai mulţi înalţi responsabili ai guvernului italian ar fi purtat negocieri secrete cu mafia după asasinarea eurodeputatului creştin-democrat Salvo Lima în primăvara anului 1992. Contactele s-ar fi intensificat după atentatele cu bombă din acelaşi ani în care au fost ucişi judecătorii antimafia Giovanni Falcone, împreună cu soţia sa şi trei agenţi din escortă, şi Paolo Borsellino, împreună cu cinci agenţi din escortă. Discuţiile ar fi fost intermediate în special de Vito Ciancimino, fostul primar, decedat, al oraşului Palermo, fiul său Massimo fiind acuzat de complicitate la asociere mafiotă, şi de trei şefi din unitatea de elită a Carabinierilor, denumită Ros.
Ceea ce presa italiană a denumit „La Trattativa” (Negocierea) ar fi condus la un acord prin care mafia s-a angajat să nu mai comită atentate, primind în schimb o ameliorare a condiţiilor de detenţie pentru cei 300 de mafioţi încarceraţi, reduceri ale pedepselor şi slăbirea presiunii din partea poliţiei.
Citeşte şi: Un văcar român a ajuns mâna dreaptă a şefului mafiei siciliene
În timpul anchetei a ieşit la suprafaţă interceptarea conversaţiilor telefonice dintre preşedintele Napolitano şi Mancino, ceea ce a condus la o confruntare între Preşedinţie şi Parchetul din Palermo. Incidentul a fost închis în urma distrugerii acestor interceptări, după ce Curtea Constituţională a dat câştig de cauză lui Napolitano, motivând că şeful statului nu poate fi pus sub ascultare.
Acest proces este prezentat de presa locală drept o ocazie pentru a face în sfârşit lumină asupra relaţiilor tulburi dintre mafia siciliană şi autorităţile italiene, dar şi asupra atentatelor soldate cu moartea judecătorilor Falcone şi Borsellino.