Românca locuiește în Crema, regiunea Lombardia. Daniela a crescut știind că este adoptată și că a petrecut primii ani din viață într-un orfelinat. Nu a știut, însă, nimic despre originile sale și nici despre familia sa biologică. Odată cu înaintarea în vârstă, tânăra a fost tot mai interesată să afle cine e familia ei, cu atât mai mult mulți oameni din jurul ei comentau despre faptul că trăsăturile ei au mai degrabă origini sud-americane.
De Crăciun, o prietenă i-a făcut cadou un teste ADN. Testul a confirmat că are origini 100% românești. Și-a postat pe rețelele sociale rezultatul testului, iar prietenii virtuali au ajutat-o să contacteze o pagină de socializare care facilitează găsirea familiilor biologice. Cu ajutorul documentelor pe care le deținea și a share-urilor oamenilor de pe respectiva pagină de socializare, Daniela a reușit să intre în contact cu mama ei.
„Este un tampon salivar. L-am făcut și l-am trimis în Germania. Rezultatele nu mi-au lăsat loc de îndoială, sunt 100% româncă. De mult timp am vrut să aflu informații despre familia mea biologică, de multe ori sentimentul de neputință în fața imensității acestei lumi mă făcea să stau pe gânduri dacă să continui să sper sau nu.
Am fost găsită datorită testului postat online de o verișoară de gradul doi, și ea adoptată, care la rândul ei mi-a sugerat să contactez o pagină de socializare. Mulțumită documentelor pe care le dețineam și semnalării din partea familiei mele biologice, s-a produs miracolul. În tot acest timp, și ei mă căutau”, a povestit tânăra, potrivit laprovinicacr.it
În 2022, Daniela a ajuns în România, unde și-a întâlnit familia naturală. O familie mare, de altfel. Fata a descoperit că are șase frați și surori și că, din cauza sărăciei, ea și sora ei mai mică, Claudia, au fost duse la orfelinat, în anii ’90.
Claudia a fost adoptată de o familie americană și acum trăiește în Michigan, este căsătorită și are trei copii. Daniela și Claudia sunt acum mai apropiate ca niciodată.
Daniela a descoperit că orfelinatul la care a fost duse au pus-o pe mama lor, care era analfabetă, să semneze niște documente prin care autoriza adopțiile celor doi copii. Femeii i se spusese, însă, că documentele pe care le semnează nu fac altceva decât să confirme șederea copiilor la orfelinat. Atât ea cât și soțul ei, tatăl Danielei, care a decedat în urmă cu 10 ani, își vizita des copiii la orfelinat . Într-o zi, nu le-au mai găsit.
„Îmi aminteam puțin sau deloc de orfelinatul din București. Familia noastră era săracă, era singura modalitate de a ne permite să creștem. După căderea dictaturii, întreaga țară era în dificultate. Din păcate, unii au profitat de situație: cei care gestionau acel azil-orfelinat ne-au separat pe mine și pe sora mea pentru a ne da spre adopție. Mama și tata, care a decedat acum zece ani, veneau să ne viziteze și într-o zi nu ne-au mai găsit. Profitând de faptul că mama era analfabetă au făcut-o să semneze un document prin care autoriza adopțiile, crezând că este vorba despre un act care confirma șederea noastră în orfelinat”, a mai povestit Daniela.