În 15 martie, maghiarii aniversează Revoluția din 1848-1849, sărbătoare națională cunoscută sub numele de Ziua Maghiarilor din România. Cu această ocazie, autorităţile maghiare vor institui restrictii de trafic pentru maşinile mai mari de 7,5 tone, începând de joi seară, de la ora 23.00, până vineri la aceeaşi oră, pe teritoriul Ungariei.
”Măsura este luată de autorităţile ungare ca urmare a faptului că data de 15.03.2024 este declarată zi de sărbătoare naţională, nelucrătoare. Totodată, menţionăm că, începând cu luna martie, pentru zilele de week-end (în fiecare sâmbătă, ora 23.00 până duminica, ora 23.00, ora României), autorităţile din statul vecin au reintrodus interdicţia circulaţiei autovehiculelor cu o capacitate mai mare de 7,5 tone, pe teritoriul lor”, transmite Poliţia de Frontieră.
Sursa citată a precizat că restricţiile nu se referă la mijloace de transport care fac transporturi de mărfuri periculoase, de animale vii, de produse alimentare perisabile ori supuse unui anumit regim de temperatură.
În această perioadă şoferii automarfarelor vor avea obligaţia să staţioneze în parcările special amenajate, până la încheierea restricţiei de circulaţie pe drumurile publice din Ungaria.
Poliţia de Frontieră precizează că în aceste intervale de timp, traficul de călători şi autoturisme se va desfăşura în condiţii normale.
”La ridicarea restricţiilor, Poliţia de Frontieră recomandă şoferilor de automarfare tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă deschise tranzitului de mărfuri, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea, într-un timp foarte scurt.
De asemenea, recomandăm consultarea aplicaţiei Trafic on-line dezvoltată si pentru autovehiculele de mare tonaj care este disponibilă pe pagina de internet www.politiadefrontiera.ro. Această aplicaţie prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp”, se mai arată în comunicat.
Ziua de 15 martie este una de sărbătoare pentru maghiarii din întreaga lume. Guvernul de la Budapesta a declarat-o drept Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.
În 15 martie 1848, locuitorii celor două orașe maghiare despărțite de Dunăre, Buda și Pesta, azi capitala Ungariei, Budapesta, au ieșit în număr mare pe străzi.
Liderii revoluționari, în frunte cu radicalul Lajos Kossuth, un cunoscut avocat și jurnalist maghiar, au formulat o proclamație cu 12 puncte.
Aceste puncte au reprezentat esența programului revoluționar maghiar. Unele dintre puncte revendicau libertăți civile, precum libertatea presei, desființarea cenzurii și renunțarea la iobăgie. Altele cuprindeau revendicări naționale, precum crearea unui guvern independent maghiar la Budapesta, crearea unei bănci naționale și a unei gărzi maghiare.
Dintre cele 12 puncte, singurul punct care a stârnit nemulțumirea românilor a fost ultimul, cel care prevedea unirea Transilvaniei cu Ungaria.
Pentru că Viena era cuprinsă de Revoluție, inițial, guvernul austriac a acceptat revendicările maghiarilor. A fost format un parlament maghiar, dominat de liberali, care a adoptat o serie de reforme, cunoscute sub numele de Legile din Aprilie, care transpuneau în norme juridice revendicările revoluționare. Însă unele dintre ele erau considerate prea radicale, iar din acest motiv autoritățile austriece au decis anularea reformelor.