Într-o intervenţie telefonică la România TV, Daniel Tudor a afirmat că a existat o înţelegere dinainte de a fi numit la CSA de a nu beneficia de plăţi compensatorii, în cazul în care îşi va pierde postul înainte de expirarea mandatului.
„Nu iau cele 19 lefuri. Când am fost numiţi în funcţiile de la CSA, am fost la Parlament şi ni s-a pus foarte clar în vedere că nu vom beneficia de aceste plăţi. A fost o înţelegere pentru a putea candida„, a declarat Daniel Tudor adăugând că plăţile compensatorii au fost introduse în urmă cu 6 ani printr-o decizie a Consiliului de Administraţie.
Totodată, Tudor a spus că veniturile sale lunare de la CSA nu au ajuns niciodată la nivelul de 40.000 €. „De la 1 ianuarie s-a schimbat grila de salarizare„, a spus Tudor precizând că cel mai mult a câştigat în decembrie 2012, anume 26.000 € datorită plăţii unor arierate. Ulterior, nivelul veniturilor a fost de numai 15.200 € lunar.
Daniel Tudor, fostul preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ar putea primi de la statul român 19 salarii compensatorii, în valoare totală de 811.000 de euro. Plata ar urma să fie făcută ca urmare a contopirii mai multor instituţii financiare de control în cadrul nou înfiinţatei Autortităţi de Supraveghere Financiară.
Fosta şefă de la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Carmen Negoiţă, primeşte 9 lefuri compensatorii ce însumează 160.000 de euro. De remarcat este faptul că Daniel Tudor nu rămâne şomer, devenind vicepreşedinte la ASF. Tot în cadrul ASF va activa în continuare şi Marian Sârbu, fostul şef de la Comisia de Supraveghere a Pensiilor Pivate, fără să fie însă vorba de o funcţie executivă.
Plata salariilor compensatorii nu se va face din bugetul propriu-zis al statului, ci din fondurile ASF care provind din cotizaţiile firmelor ce acţionează în aceste domenii.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, recent înfiinţată, a rezultat din contopirea unor instituţii preexistente: Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private.
În urma comasării, preşedinţii acestor comisii şi-au pierdut posturile urmând să primească salariile compensatorii pe care şi le negociaseră când au preluat mandatul în eventualitatea în care acesta se va încheia înainte de termen. Potrivit unei decizii de acum 6 ani, şeful CSA va primi 19 salarii compensatorii în eventualitatea în care va fi dat afară.
Prim-ministrul Victor Ponta a spus că acordarea salariilor compensatorii către foştii şefi ai instituţiilor de supraveghere a instituţiilor financiare nu poate fi blocată deoarece Guvernul ar putea să piardă procesele intentate. În schimb, salariile compensatorii care depăşesc un anumit cuantum ar putea fi impozitate suplimentar.
„S-a ajuns aici printr-o hoţie legală. Sunt oameni care şi-au aprobat singuri în contractul de muncă aceste prevederi contractuale şi acum, dacă nu le dăm salariile compensatorii pe care şi le-au stabilit, se duc în instanţă şi câştigă la primul termen”, a spus Ponta.
Şeful Executivului a spus că, în lipsa unei posibilităţi reale de blocare a plăţilor, o soluţie ar fi o supraimpozitare.
„Soluţia este una singură: impozitarea. Pentru salariile compensatorii peste o anumită sumă punem un impozit suplimentar. Altfel ne dau în judecată şi câştigă”, a apreciat Ponta.