Datoria globală a ajuns la o medie de 39.000 de dolari pentru fiecare cetăţean, record absolut

Vestea bună este că raportul datorie globală/PIB a scăzut pentru al treilea an consecutiv, în mare parte datorită evoluției piețelor mature, deoarece creșterea economică nominală determinată de inflație a fost mai mare decât creșterea datoriei guvernamentale. Companiile și gospodăriile și-au gestionat bine datoria, deoarece veniturile au crescut mai mult decât datoriile, iar acest lucru s-a reflectat într-un consum rezilient. Diferențele mari dintre nivelurile de îndatorare la nivel mondial ne spun însă multe despre mizele politice care ne așteaptă.

Japonia are, de departe, cel mai ridicat nivel al datoriei publice din lume (a se vedea graficul). Acesta este unul dintre motivele pentru care ratele dobânzii de politică monetară au fost negative timp de peste 15 ani, iar autoritățile au aplicat o politică de control al curbei randamentului (YCC). Acest lucru va limita cât de mult poate merge Banca Japoniei (BoJ) în ceea ce privește creșterea ratelor dobânzilor. Dar astăzi, într-o mișcare istorică, BoJ a majorat rata dobânzii cu 0,1%, punând capăt ratei negative a dobânzii și politicii YCC. Din 2016, BoJ a stabilit ratele dobânzilor pe termen scurt la minus 0,1%.

China are cele mai îndatorate corporații din lume. Acest lucru a fost un factor determinant al măsurilor drastice ale autorităților de reducere a nivelului de îndatorare de pe piața imobiliară. Acestea au început în 2021 și au avut consecințe dramatice pentru piață. Situația rămâne un avertisment cu privire la potențialele efecte secundare ale unui răspuns politic prea stimulativ la actuala problemă a creșterii economice. Piețele emergente sunt în cea mai mare parte slab îndatorate, având în vedere opțiunile financiare mai limitate ale acestora. Dar acest lucru explică și reziliența lor la creșterea bruscă a ratelor dobânzilor și a aprecierii dolarului american.

România se află undeva în partea de jos a graficului datoriei față de PIB. Dar dinamica de creștere a datoriei guvernamentale arată că în 2019 datoria era de aproximativ 35%, în timp ce în 2020, din cauza pandemiei, această cifră a sărit la aproape 47% din PIB. Potrivit datelor FMI, se estimează că această sumă va ajunge la aproape 53% din PIB în acest an. Privind înapoi la dinamica creșterii, vedem că în 2008 datoria era de doar 13% din PIB. Criza economică mondială a făcut ca datoria să crească la peste 30% în 2013 și, mai mult, la 40% în 2014, pentru ca apoi să se stabilizeze și chiar să scadă la 35% până în 2019. Acest lucru arată cât de vulnerabilă este România la orice criză globală prin dependența de împrumuturi și cât de important este modul în care guvernele folosesc banii împrumutați. Potrivit FMI, datoria guvernamentală a României va ajunge la peste 61% din PIB până în 2028.

Alte articole

Fiecare român are o datorie de peste 45.000 lei. Bugetul țării este doar la 35% din nivelul împrumuturilor statului

ANALIZĂ Gândul: ce guverne au îndatorat cel mai mult România, cele PSD sau PNL/USR?

Citeşte şi: O firmă din Ucraina va construi un nou aeroport lângă Bucureşti. Costă 400 de milioane de euro şi va prelua traficul low-cost de pe Otopeni

Datoria globală este importantă mai ales în perioadele de stres economic. Într-o lume a datoriilor, consumatorii europeni sunt unii dintre cei mai puțin îndatorați din lume. Acest lucru explică în parte reziliența continentului în această perioadă de criză economică. Însă, peste Atlantic, SUA se bucură de privilegiul unic al dolarului și este cea mai mare economie din lume. Cu toate acestea, nivelul ridicat și în creștere al datoriei publice reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare. După recentele retrogradări din partea agențiilor de rating sub AAA, deficitele fiscale au rămas mari în ciuda unei economii puternice și aparent există prea puțină voință de ambele părți ale eșichierului politic pentru a rezolva problema.

„Dar mările datoriei globale ar putea să nu mai fie la fel de calme în anii următori. Condițiile favorabile de finanțare între 2008 și 2022 au permis multor guverne și companii să se împrumute la un cost redus. OCDE estimează că aproximativ 40% din obligațiunile suverane și 37% din obligațiunile corporative la nivel mondial vor ajunge la scadență până în 2026, ceea ce va necesita noi împrumuturi de pe piețe în condițiile unor rate ale dobânzii mai ridicate. Chiar dacă inflația va fi redusă până la țintele băncilor centrale, randamentele vor rămâne probabil mai ridicate decât erau atunci când a fost emisă inițial cea mai mare parte a datoriei. Acest lucru va duce la presiuni de finanțare tot mai mari, în special în economiile emergente, unde valoarea obligațiunilor corporative care ajung la scadență în următorii trei ani este semnificativă, estimată la peste 4.400 de miliarde de dolari”, precizează analistul Bogdan Maioreanu, analist eToro.

Deocamdată, investitorii individuali nu consideră că datoria guvernamentală în creștere reprezintă o preocupare pentru investițiile lor, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat. Doar 4% dintre investitorii români se declară îngrijorați de acest lucru. Această cifră este sub media globală a sondajului, care se situează la 5%, și mult sub principala preocupare – inflația – menționată de 24% dintre investitori.

Citeşte şi: Se schimbă banii. Românii vor putea plăti vacanţe „all inclusive” la Nisipurile de aur în euro