Cum a influențat plafonarea prețurilor buzunarele românilor

Pentru a reduce o rată a inflației anuale ajunsă la nivelul record de 15,5% în februarie 2023, PSD și-a asumat necesitatea implementării unui mecanism de protecție socială care să asigure stabilitatea prețurilor la produsele de strictă necesitate pentru un trai decent. În 30 iulie 2023, Guvernul a adoptat măsura limitării adaosului comercial la alimentele de bază la un maximum 20%, față de costul de producție al produsului.

Efectele au fost imediat vizibile pentru toți românii, chiar dacă nu s-a plafonat prețul final, ci doar marja adăugată de comercianți. În ciuda prezenței unor variații sezoniere, măsura PSD a dus la eliminarea speculei. De asemenea, a stabilizat prețurile, iar costurile produselor alimentare de bază, consumate, potrivit statisticilor, de peste jumătate dintre familii, sunt semnificativ mai mici comparativ cu valorile înregistrate înainte de măsura luată de Guvernul Ciolacu. Ca să dăm doar câteva exemple, românii plătesc cu peste 30 de procente mai puțin pentru făină, cu 26,3% în cazul mălaiului, și economisesc 17,4% din bani pentru ulei, 9,12% pentru unt, pentru zahăr.

Consecința este că oamenii au început să caute aceste produse în magazine și, la solicitarea lor, măsura a fost extinsă cel puțin până la finalul anului 2024. ”Este o măsură absolut justificată până când inflaţia va ajunge sub 5% la finele anului, conform datelor BNR”, a afirmat președintele PSD, Premierul Marcel Ciolacu, care a oferit și un criteriu obiectiv privind momentul în care se va renunța la reglementare fără a afecta nivelul de trai al românilor.

Măsura PSD a redus inflația și duce România spre ținta de sub 5%

Un alt efect vizibil al măsurii inițiate de PSD de a plafona prețurile la alimentele de bază este scăderea palpabilă a inflației. Lucru relevat de ultimul raport al BNR, în care se precizează: ”Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat traiectoria descendentă în ultimul trimestru al anului 2023, influenţe favorabile fiind asociate în special preţurilor carburanţilor şi celor ale bunurilor alimentare. Aportul decisiv la dezinflaţia din trimestrul patru a aparţinut acestora din urmă, ca rezultat al unui cumul de factori: menţinerea cotaţiilor materiilor prime de profil pe o pantă descendentă, recolta abundentă de pe plan intern şi internaţional, prelungirea şi extinderea listei produselor alimentare esenţiale vizate de măsura de plafonare a adaosului comercial”.

Alte articole

Prețurile alimentelor au atins un nivel record în toate țările din UE. Unele state au recurs la plafonarea prețurilor

BNR recunoaşte că România ar fi putut urma exemplul dat de Ungaria. „Trebuia să plafonăm preţurile!”

Opiniile exprimate de analiștii BNR au fost confirmate și de ultimele cifre oferite de Institutul Național de Statistică (INS), vizând luna februarie 2024. Per ansamblu, la categoria produse alimentare inflația a fost de numai 4,5%, o valoare cu mult sub rata generală de 7,2%. În plus, s-a consemnat și o scădere de aproape 20% la cifra din prima lună a anului, atunci când cifra era de 5,6%.

Plafonarea alimentelor nu a afectat afacerile

Măsura nu a afectat nici afacerile din comerț. Lanțurile de magazine românești au demonstrat că se pot face afaceri solide cu adaosuri mai mici, chiar și de numai 9%. Se infirmă astfel declarațiile alarmiste ale unor analiști sau ai marilor rețele de magazine.

De altfel, anul 2023 a adus două tranzacții de calibru pe piața de retail, între care una în luna octombrie, după implementarea plafonării adaosului. În plus, au continuat și investițiile în dezvoltarea rețelei din România, fiind inaugurate peste 335 de magazine noi.