Raportul CSAT care dezvăluie ţintele şi metodele spionajului rus în România şi ţările vecine

Din raportul CSAT, reiese că Rusia, care la începutul anului 2022 a declanşat un război de proporţii invadând Ucraina, este implicată în majoritatea dosarelor de secutitate din zona de est a Europei, dar nu numai.

Obiectivele descrise în raportul CSAT, consultat de G4Media:

– încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii, cu derularea de acţiuni pentru obţinerea informaţiilor de interes;
– culegerea de informaţii referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exerciţiile naţionale şi multinaţionale desfăşurate, prezenta aliată pe teritoriul naţional, tehnica şi echipamentele din dotare;

– penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
– subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.

Alte articole

Cea mai mare recrutare din ultimii ani, 160.000 de tineri cu vârste între 18 şi 30 de ani, luaţi cu arcanul în Armată

Război în Ucraina. Drone ruseşti au lovit un spital militar din Harkov. Autoritățile de la Kiev au acuzat Rusia de „crime de război”

Raportul CSAT arată că ”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de actiunile Moscovei pentru prezervarea şi consolidarea influenţei asupra statelor din acest areal şi pentru proiectarea propriilor ambiţii geopolitice”.

Citeşte şi: Cancelarul austriac Karl Nehammer face noi declarații în favoarea Rusiei: ”Nu există pace fără Rusia. Poporul ucrainean ar trebui sa susțină pacea”

În ceea ce privește riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina la adresa ţărilor din regiune, CSAT enumeră:

– creşterea numărului incidentelor militare
– atacurile cibernetice de sorginte rusă

– posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaţilor ucraineni
– exportul ameninţărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina

– posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităţilor autohtone de producţie de tehnică şi echipamente.

Raportul face referire și la situația din Republica Moldova: ”menţinerea continuităţii unei guvernări pro-europene, după orizontul de timp al anului 2025, este esenţială pentru asigurarea ireversibilităţii traseului occidental al Republicii Moldova”.

Raportul avertizează asupra situației din Moldova: ”Capacitatea instituţională redusă, precaritatea sistemului de apărare şi perspectiva extinderii agresiunii militare ruse şi asupra Republicii Moldova au impus menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă, dar şi de asistenţă în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acţionat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internaţional şi pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susţinerea eforturilor de reformă instituţională în domenii multiple”.

Citeşte şi: Rusia are un nou ambasador în România, la o săptămână după decesul soției lui Valeri Kuzmin