Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma, puşi sub acuzare în Dosarul Mineriadei. De asemenea, au fost puşi sub acuzare fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, gen. (r) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne) şi gen. (r) Peter Petre (fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele). Aceştia au fost chemaţi la Parchet, pentru a li se aduce la cunoştinţă acuzaţiile.
Procurorii militari susțin că, în acea perioadă, persoanele cu funcții de decizie în statul român, printre care Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, ajutaţi de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – între care Virgil Măgureanu – directorul SRI, Adrian Sârbu – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva manifestanților din Piața Universității din București, care au fost solicitați schimbări democratice în țară.
„Pentru disimularea atacului, a fost construit un scenariu cu scopul ca adevăraţilor atacatori să li se piardă urma. O componentă importantă a acestui scenariu a constituit-o comunicarea publică, manipulativă, cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanţii pentru valorile democratice.
Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului – Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, precum şi conducerea SRI, respectiv Virgil Măgureanu, cu participarea lui Adrian Sârbu, consilier al primului-ministru, ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară şi civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuţie de natură şi conţinut diferite la fapte produse la o scară impresionantă.
În tabloul infracţional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziţie inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea şi orchestrarea comiterii infracţiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menţionate”, explică procurorii.
Această represiune a dus la moartea a patru persoane, violul a două persoane, vătămarea integrității fizice și/sau psihice a peste 1.300 de persoane și persecutarea prin lipsirea nelegală de libertate a peste 1.200 de persoane.
Anchetatorii susțin că această acțiune represivă a implicat forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, SRI și peste zece mii de mineri și muncitori din diferite regiuni ale țării.
Urmează ca și fostul președinte Ion Iliescu să fie audiat de procurori, la domiciliu, deoarece nu se poate deplasa la sediul Parchetului, având 94 de ani.
Aceste acuzații vin în urma investigațiilor desfășurate asupra evenimentelor din iunie 1990, când autoritățile române au reprimat violent protestele din Piața Universității din București.
Parchetul face precizarea că starea de fapt reţinută şi încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, dată la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 şi s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate.
Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă. Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu şi ceilalţi inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, însă în decembrie 2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.