Viticultura a fost adusă în Franţa de etrusci, un vechi popor din Italia

Obiectele descoperite au furnizat cele mai vechi indicii arheologice biomoleculare asupra producţiei de vin din Franţa, arată autorii unui studiu arheologic apărut luni în Statele Unite, potrivit Agerpres.

„Ştim de acum că etruscii au transmis cultura mediteraneană a vinului galilor din sudul Franţei’, afirmă Patrick McGovern, director al laboratorului de arheologie biomoleculară de la Universitatea Pennsylvania, principalul autor al cercetării. ‘Acest lucru a dus la creşterea cererii de vin, care putea fi acoperită doar prin crearea unei viticulturi locale, transferând probabil vie din Italia şi experienţa etruscilor în domeniul producerii vinului”, explică expertul. „Confirmarea celor mai vechi indicii asupra viticulturii din Franţa este un pas esenţial pentru înţelegerea dezvoltării culturii vinului în lume, născute probabil acum 9.000 de ani în Munţii Taurus sau Zagros din Iran”, adaugă el.

„Afirmarea Franţei în cultura mondială a vinului se reflectă în multe documente, începând din secolul al XII-lea, când călugării cistercieni au stabilit că soiurile Chardonnay şi Pinot Noir erau cel mai bine adaptate în Burgundia”, spune profesorul McGovern, al cărui studiu apare în PNAS din 3 iunie.

„Lipseau însă indici chimici clari, asociaţi cu date botanice şi arheologice, care să arate cum a fost introdus vinul în Franţa şi cum s-a născut viticultura”, arată el. Situl de la Lattara a adus răspunsuri la aceste întrebări.

Alte articole

Un amestec de zahăr, drojdie, acid citric, bentonită şi sulf, vândut ca VIN în magazine din România

Băutura consumată în ”zonele albastre”, unde se găsesc cele mai multe persoane trecute de 100 de ani

Cercetătorii au analizat trei amfore etrusce bine conservate – datând din perioada 525 – 475 î.e.n.- dintre multele care au fost găsite în fostele cartiere ale negustorilor aflate în interiorul unui zid de incintă al vechiului port. Amforele prezentau resturi de vin. Datorită celor mai avansate tehnici chimice, printre care spectrometria în infraroşu, cercetătorii au descoperit urme de acid tartric, prezent în strugurii din Eurasia şi în vinurile din Orientul Apropiat, precum şi în bazinul Mediteranei. Au detectat şi compuşi derivaţi ai răşinii de pin şi alte plante aromatice, care se adăugau în acea epocă în vin – rozmarin, busuioc şi cimbrişor, originare din Italia, unde se producea atunci vinul. Ţinând seama de formă şi de alte caracteristici, este evident că amforele sunt de provenienţă etruscă, probabil din oraşul Cisra (astăzi Cerveteri) din partea centrală a peninsulei.

În apropierea zidurilor de incintă din Lattara, oamenii de ştiinţă au mai descoperit o platformă de calcar, din 425 î.e.n., care conţine resturi de acid tartric, lucru care dovedeşte că piatra a fost folosită ca presă de struguri.

Cele mai vechi urme chimice ale producţiei de vin au fost descoperite în ateliere de olărit datând din 5400 – 5000 î.e.n. din situl Hajji Firuz (nordul Iranului). Producţia şi consumul de vin s-au răspândit apoi în Orientul Apropiat şi bazinul Mediteranei, intrând în viaţa socială şi religioasă.