Angajări 2024. România se află pe locul al 89-lea în topul celor mai atrăgătoare destinații de relocare profesională, crescând în clasament față de 2020, când se afla pe locul 92, dar sub ratingul din 2018, când atinsese poziția 78. Bucureștiul în schimb, obține un scor mai scăzut decât cel de la nivel de țară, fiind plasat pe locul 118, potrivit studiului anual realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network, The Stepstone Group și eJobs.ro, unicul partener The Network pe piața din România. Candidații care ar fi cel mai tentați să accepte o ofertă de job din România sunt cei din Pakistan, Italia, Elveția, Ungaria și Austria, urmați de cei din Tunisia, Marea Britanie, Olanda, Serbia și Irlanda.
“Întrebați care ar fi motivele pentru care ar alege România, 52% au pus pe primul loc calitatea vieții, faptul că există un mediu care prielnic familiilor (49%), numărul și tipul de joburi scoase în piață de angajatori (47%), costul vieții (40%), spiritul ospitalier și cultura incluzivă (38%), faptul că este o țară în care s-ar simți în siguranță (34%), dar și faptul că formalitățile pentru a accesa piața muncii din România sunt mai puțin complicate decât pentru alte țări. Ne lipsesc, însă, argumente precum calitatea vieții sau existența unui sistem de sănătate în care să aibă încredere, motive care se regăsesc, totuși, în lista celor care ar vrea să emigreze, în general, nu doar în România”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, partenerul the Network în România.
De cealaltă parte, motivele care îi determină pe români să ia în calcul varianta de a lucra în afară sunt legate contextul economic și de faptul că își doresc salarii mai mari, după cum susțin 85% dintre respondenți. Lista argumentelor continuă cu perspectivele mai bune de evoluție în carieră pe care cred că le-ar avea în altă țară (48%), o mai bună calitate a vieții, în general (77%), numărul și tipul joburilor scoase în piață de angajatorii străini (50%), dar și accesul la un alt mediu cultural (43%). „Cei care amână decizia de a pleca din țară sau refuză, pur și simplu, această opțiune spun că sunt ținuți aici de faptul că s-ar despărți de familie, de atașamentul pe care îl au față de casă și de teama că nu s-ar putea adapta, dar și de costurile ridicate pe care le-ar presupune o relocare. Românii se mai tem de bariera de limbă, de diferențele culturale și, pentru că suntem o nație care își dorește mai degrabă să cumpere o locuință decât să stea în chirie, sunt descurajați de faptul că le-ar fi destul de greu să facă o achiziție imobiliară”, mai spune Roxana Drăghici.
Aceste argumente trebuie corelate și cu faptul că 31% dintre candidații români care ar fi dispuși să plece în străinătate ar face acest lucru pentru o perioadă lungă de timp. Doar 8% ar viza o experiență mai scurtă, de cel mult un an. Țările către care se îndreaptă cei mai mulți dintre candidații români sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Franța, Olanda și Austria.
De la începutul anului și până acum, din cele aproape 100.000 de joburi postate pe eJobs.ro. aproximativ 9.000 au fost pentru străinătate. Pentru acestea au fost înregistrate 55.000 de aplicări, respectiv 1,4% din numărul total de aplicări aferente perioadei ianuarie – mai 2024. „Studiul realizat la finalul anului trecut alături de Boston Consulting Group mai arată faptul că, la nivel de țară, 23% dintre participanții la cercetare s-au arătat dispuși să plece la muncă în afara țării. În ceea ce privește segmentele de candidați cu cea mai mare căutare în rândul angajatorilor, procentele arată astfel: 24% dintre cei cu studii superioare și specialiști ar fi interesați să lucreze în străinătate și 32% dintre candidații tineri”, adaugă Roxana Drăghici.
Apare un nou lanţ de supermarketuri în România. Urmează angajări masive la Froo
La nivel global, candidații din toate cele 185 de țări participante la studiu au așezat pe primul loc în topul preferințelor Londra, drept orașul în care și-ar dori cel mai mult să lucreze. Clasamentul continuă cu Amsterdam, Dubai, Abu Dhabi și New York.
Studiul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2023 pe un eșantion de 150.000 de respondenți din 185 de țări, printre care și România. Răspunsurile au fost colectate de The Network, alături de platformele de recrutare afiliate la nivel internațional și prelucrate de Boston Consulting Group, companie de consultanță în management, cu sediul central în Boston, Massachusetts. Acesta este cea mai amplă cercetare de profil realizată pe o eșantionare globală.
Guvernul a aprobat pentru 2024 un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admiși pe piața forței de muncă
Guvernul a aprobat în decembrie 2023 un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admiși pe piața forței de muncă în anul 2024, a informat azi la finalul ședinței executivului, purtătorul de cuvânt, Mihai Constantin.
“Este o decizie luată în urma consultărilor cu sindicatele și patronatele și are în vedere evaluarea numărului de cereri de eliberare a avizelor de angajare de la începutul anului până în prezent, dar și a numărului locurilor de muncă declarate vacante de angajatori, în special în mediul privat. Este, de altfel, un plafon similar cu cel existent pentru anul în curs, 2023, când au fost eliberate până astăzi 80.375 de avize și există în curs de soluționare încă 9.748 de solicitări pentru 2023. Este un număr similar și cu 2022, este o cifră în jur de 100.000 și pentru anul în curs. La același necesar a fost evaluat și anul viitor. Este totuși o creștere față de 2021, de exemplu, când au existat aproape 50.000 de astfel de solicitări aprobate”, a menționat Constantin.
De la intrarea României în Uniunea Europeană și până în prezent, aproximativ șase milioane de români au părăsit țara. În același timp, populația care a rămas a îmbătrânit, iar natalitatea a scăzut.
Cât costă aducerea unui muncitor străin în România. Ce taxe plătește angajatorul
Pentru fiecare muncitor străin recrutat să lucreze la noi în țară, angajatorii personalului străin achită un aviz de muncă în valoare de 100 de euro, o taxă de viză în valoare de 120 de euro, o taxă pentru permisul de ședere în valoare de 259 de lei, precum și o taxă consulară în valoare de 120 de euro, sume care ajung în totalitate la bugetul de stat.
Raportat la salariul minim pe economie în valoare de 3.000 de lei pentru anul în curs, cei 100.000 de muncitori străini produc pentru CAS aproximativ 192 de milioane de euro, iar aproximativ 10 milioane de euro pentru avizele de muncă, în timp ce alte aproximativ 12 milioane de euro vin ca urmare a achitării taxei consulare, permisul de ședere fiind cel care livrează pentru buget alte aproximativ 5 milioane de euro. Nu în ultimul rând trebuie luată în calcul și taxa consulară, a cărei valoare se ridică la aproximativ 12 milioane de euro.