Povestea tulburătoare a Irinei Filip, patroană a unei fabrici de înghețată din Teleorman. 7 din 10 mari retaileri din România i-au refuzat comercializarea produselor, deși raportul calitate-preț ia fața altor branduri

În comuna Nanov, la ieșirea din Alexandria, Irina Filip a construit o afacere. Deși Teleorman reprezintă una dintre cele mai sărace zone din țară, femeia a avut speranță că visul ei va prinde contur și va avea profitul meritat.

Citește și: Echipa Colegiului Tehnic de Căi Ferate Unirea Pașcani a câștigat premiul I la etapa județeană Iași ”Maratonul pentru Educație Antreprenorială”

Povestea tulburătoare a Irinei Filip, patroană refuzată de majoritatea retailerilor din România

Irina Filip a vrut să își promoveze produsele de gelaterie, însă propunerea ei nu a fost primită cu brațele deschise de marii retaileri din țara noastră. Totuși, produsele sale, fabricate din ingrediente naturale, fără aditivi, sunt îndrăgite de consumatori. Din păcate, însă, aceștia nu pot accesa produsele prea ușor, pentru că nu le găsesc în magazine.

„Noi am ridicat, cu eforturi greu de imaginat, o fabrică modernă de înghețată, în Teleorman, un județ despre care știți ce spune toată lumea. Am dorit și am reușit să produc în această fabrică, un desert industrial de cea mai înaltă calitate. E fabricat exclusiv din ingrediente naturale, cu lapte proaspăt și fără niciun aditiv. Iar consumatorii chiar îl apreciază”, spune Irina Filip, potrivit Hotnews.ro.

Alte articole

Cum te vindecă înghețata de una dintre cele mai comune boli! Nu o să îți vină să crezi ce au declarat specialiștii

Alina Laufer, secrete pentru o vară dulce și răcoroasă! Rețeta de înghețată de casă și de limonadă de căpșuni

Antreprenoarea are și propria fabrică de lapte și produse de lapte, tot în Teleorman. Prețurile la care firma ei vinde înghețata sub brandul Cremola sunt semnificativ mai mici decât prețurile produselor similare importate, după cum susține chiar afacerista.

sursa: Bogdan Preda

„Am să vă relatez atitudinea a 7 companii de retail, dintre cele 10 care constituie, practic, întregul comerț modern din România”, atrăgea atenția încă din 2020 Irina Filip, explicând care au fost scuzele fiecărui mare vânzător.

„AUCHAN a listat produsele noastre în primăvara anului 2019 în 18 hypermarketuri (din 33), am colaborat având această prezență incompletă, vreme de patru luni, dar după ce i-am notificat în mod repetat cu privire la condițiile neconforme de temperatură din mai multe magazine, condiții care deteriorau textura produselor, au oprit comenzile în loc să remedieze problema. Ba mai mult decât atât, am fost și admonestați pentru „obrăznicia” noastră de a le fi solicitat atenție și corectitudine în păstrarea produselor, după ce ei ne-au făcut „favorul” de a ne primi în o parte din magazinele rețelei”.

„După 6 luni de discuții, PENNY a refuzat listarea, tot fără vreo justificare legată de produse; nu a luat nicio clipă în calcul calitatea sau raportul calitate/preț. Ni s-a răspuns cu o aroganță incalificabilă, de către coordonatorul de achiziții, că nu există spațiu la raft, deși în următoarele două luni au apărut în vitrinele Penny mai multe branduri care nu existaseră la momentul discuțiilor noastre, cu prețuri mult mai mari per suta de grame decât prețurile la care ar fi putut vinde produsele noastre (evident, brandurile noi fiind branduri de import)”.

„Rețeaua LIDL a refuzat listarea fără nici o justificare; nu a dorit să discute nicio clipă despre calitatea produselor”.

„METRO a listat produsele noastre într-un singur magazin (din cele 32) și refuză extinderea în toată rețeaua, pe motiv că produsele noastre, fiind de o calitate înaltă, ar fi produse „de nișă”. Acest „argument” este absolut artificial, întrucat rețeaua Metro vinde, în aceeași categorie alimentară, produse mult mai scumpe decat produsele noastre (bineînțeles, acestea sunt produse de import). Mai mult decât atât, noi am propus, odată cu extinderea prezenței produselor noastre, o diminuare a prețurilor noastre, ceea ce ar însemna prețuri și mai bune decât cele actuale, care oricum sunt mai mici decât ale altor produse din categorie. Dar nici asta nu a prezentat interes pentru reprezentanții Metro”.

„În toate plângerile pe care le-am trimis către Consiliul Concurenței și catre Ministerul Agriculturii, i-am „ocolit” mereu pe cei de la Kaufland și pe cei de la Mega Image, chiar dacă tot timpul „colaborarea” noastră a șchiopătat. Rezultatul este că acum Kaufland ne-a scos din nou de la raft, după ce a mai făcut-o o dată cu peste un an în urmă, iar Mega Image își bate joc de mine spunându-mi (ca răspuns la insistența de a ne extinde în toate supermarketurile rețelei) că ne mai extinde într-un număr de magazine (nu în toate), dar numai dacă sunt de acord să extindă un singur produs.”

„La MEGA IMAGE, după un an și jumătate de așteptare, ei au listat produsele noastre în 38 de magazine din cele aproape 800 ale rețelei. Oricât am insistat pentru extinderea prezenței în toate supermarketurile rețelei, ni s-a spus că în Mega Image toate brandurile noi sunt listate mai intâi ca test într-un număr mic de magazine. Asta chiar dacă, în cele șase luni, aceeași rețea a listat alte branduri în toate supermarketurile rețelei, încă de la apariția acestora pe piață. Dar aceste branduri aparțin, evident, unei corporații internaționale”.

„CARREFOUR a listat produsele noastre într-un număr de magazine pe care nici noi nu îl știm, întrucât ni s-a comunicat o listă de magazine, iar noi am constatat că în multe din magazinele comunicate, produsele noastre nu existau. Am insistat de luni de zile să ni se listeze produsele în toată rețeaua sau măcar să ni se comunice situația reală, dar nu am primit niciun răspuns. Și la Carrefour am exprimat în mod repetat intenția noastră de a reduce prețurile produselor odată cu extinderea prezenței la nivelul întregii rețele, dar nici această intenție a noastră nu a avut vreun ecou. Asta până când am fost delistați”.

„Deși PROFI nu a exprimat un refuz clar față de produsele noastre din categoria înghețată, ne-a comunicat că nu dispune de platformă logistică pentru produse congelate. În schimb a refuzat, fără nicio justificare, propunerea de a vinde produsele lactate pe care le fabrică cealaltă firmă a grupului nostru. E vorba despre produse lactate, care, de asemenea, sunt extrem de apreciate de consumatori, fiind de o calitate specială prin aceea ca sunt absolut naturale, fabricate exclusiv din lapte proaspăt”.

Referitor la retailerii care nu și-au justificat niciun moment refuzul de a comercializa produsele, proprietara Cream Land a mai relatat următoarele:

• Reteaua Profi și-a deschis platforme logistice la sfârșitul lui 2020, însă refuză sistematic listarea produselor noastre, în ciuda calității net superioare si a preturilor mai accesibile decât ale altor produse din aceeași categorie alimentara pe care le comercializeaza.
• Rețeaua CARREFOUR: au listat produsele noastre într-un numar limitat de magazine, pe care nici noi nu îl știam (intrucat au refuzat sa ni-l comunice) si au denuntat unilateral contractul in anul 2022,cu exact o zi inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 81/2022.
• Rețeaua KAUFLAND: a comercializat produsele noastre din anul 2020 si pana in 2023, a refuzat in permanenta comunicarea fireasca (privind stocurile sau rulajele) intre retailer si furnizor, iar la inceputul acestui an a recurs la delistarea produselor noastre fără nicio justificare comerciala, invocand o lege (Legea 81/2022) pe care de fapt, o incalca;
• Rețeaua PENNY: dupa 3 ani de refuzuri fara niciun argument comercial, a acceptat sa listeze in 2023 un singur produs Cremola, pretinzand ca vrea sa ii testeze vandabilitatea. Ulterior a recurs la aceeasi practică de delistare abuzivă și nelegală a produsului, a refuzat să furnizeze informații concrete și date concludente privind nivelul vânzărilor produsului CREMOLA în magazinele Penny, în contextul în care am transmis în repetate rânduri dovezi ce atestă lipsa produselor de pe rafturile magazinelor din rețeaua Penny exact în perioada în care reprezentanţii rețelei „evaluau” vandabilitatea acestuia;
• Rețeaua AUCHAN: a listat produsele noastre în primăvara anului 2019 în 18 hypermarketuri (din 33), am colaborat având această prezență incompletă, vreme de patru luni, dar după ce i-am notificat în mod repetat cu privire la condițiile neconforme de temperatură din mai multe magazine, condiții care deteriorau textura produselor, au oprit comenzile în loc să remedieze problema.
• Rețeaua METRO: a listat produsele noastre într-un singur magazin (din cele 32) și refuză extinderea în toată rețeaua, pe motiv că produsele noastre, fiind de o calitate înaltă, ar fi produse „de nișa”.
• Rețeaua MEGA IMAGE: ne-a listat produsele intr-un numar limitat de magazine (aproximativ 15% din numarul total) in anul 2020 si încă de atunci insistam si asteptam sa ne extinda prezenta in toate magazinele retelei, lucru care nu s-a intamplat.

Răspunsul autorităților

Antreprenoarea nu s-a oprit cu solicitările doar la Consiliul Concurenței, care i-a cerut să aducă dovezi clare care să arate că retailerii au făcut un abuz refuzând în mod repetat vânzarea produselor Cream Land, ci și Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Senat.

Consiliului Concurenței i-a oferit proprietarei fabricii citate din lege și i-a spus că, dacă deține ”indicii referitoare la fapte susceptibile de a intra sub incidența legislației din domeniul concurenței, să le aduceți în atenția autorității de concurență” să completeze formularul către autoritatea statului.

La Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, sesizarea a fost primită și s-a organizat o primă întâlnire la care să participe și reprezentanții marilor retaileri. Întâlnirea, însă, nu a mai avut loc, deși data fusese fixată. Acum nu se știe când aceasta va mai avea loc, potrivit spuselor Irinei Filip.

Senatorul PSD Dănuț Cristescu recunoaște că nu este prima situație de acest gen întâlnită: „Vă aduc în atenţie un fenomen extrem de grav, cu grave consecinţe economice şi sociale. Este vorba despre restricţionarea şi limitarea drastică a prezenţei pe rafturile marilor reţele comerciale din România, a celor mai bune şi mai competitive alimente produse în România”, menționând chiar că suspectează faptul că șeful Consiliului Concurenţei, Bogdan Chirițoiu s-ar purta de parcă nu ar vedea aceste practici neloiale. Activitățile de acest fel duc la prezența, pe rafturile magazinelor din România, a produselor importate, pline de aditivi și, uneori, chiar și cu substanțe interzise pe teritoriul Uniunii Europene în compoziție.

Contactat de sursa menționată anterior, George Bădescu, președintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, a confirmat că a luat la cunoștință de situația firmei de înghețată Cream Land și susține că, la modul general, o mai bună comunicare între retaileri și producători ar face bine industrei de retail și comerțului în general.

Câteva dintre motivele pentru care un produs poate fi delistat de un retailer:

• lipsa cererii sau sincope în livrare;
• cota de piață pe care o are produsul ce urmează să fie listat (cele care au peste 40% trebuie să existe pe rafturi, în timp ce cele care au sub 10%, nu).

Răspunsul marilor retaileri

Potrivit ziarului Les Echos din Franța, conducerea grupului Carrefour a răspuns:

„Nu există retrageri specifice de pe rafturile Carrefour din România, în afară de raționalizarea produselor care se vând prost, legate de proiectul Maxi și retragerea a 600 de produse Carrefour cu Nutriscore pentru aproximativ 9 luni. Este vorba de o persoană care a dezvoltat o mică afacere de producție de înghețată în România și se plânge că nu este listată de Auchan, Carrefour și Ahold. Acest furnizor a fost prezent pe rafturile noastre din 2020 până în 2022 și a fost scos de pe rafturi în 2022, având în vedere cerințe logistice excesive în ceea ce privește comenzile minime. Pentru informarea dumneavoastră, înghețatele noastre Carrefour sunt realizate de producători români, iar Carrefour favorizează parteneriatele cu furnizorii români pentru dezvoltarea în România. De exemplu, pentru brandul propriu lucrăm cu 260 de companii românești”.

Reprezentanții Carrefour România i-au transmis un mesaj Irinei Filip, folosindu-se de dreptul la replică:

„Considerăm important să reiterăm către dvs. următoarele puncte: Societatea noastră este liberă să își stabilească, în mod independent conform propriei politici, strategia de achiziții și vânzări și modalitatea în care înțelege să plaseze comenzi către furnizorii proprii. Produsele Cremola (…) reprezintă un produs sezonier ce, în mod normal, suportă fluctuații în consum, situație ce se traduce în mod natural și în ajustarea comenzilor. Cum am discutat și în alte ocazii, furnizorul nu poate interveni asupra sau afecta independența retailerului privind activitatea sa de vânzare”.

Și grupul Kaufland a reacționat la acuzațiile făcute de Irina Filip.

„Dorim să reamintim că politica noastră de achiziții prioritizează întotdeauna parteneriatele cu producătorii locali. În anul financiar 2023, am colaborat cu peste 2.600 de furnizori români, investind aproximativ 2,4 miliarde de euro în dezvoltarea acestor afaceri. În cazul specific menționat, dorim să subliniem că încetarea contractului a survenit respectând toți termenii contractuali și normele legale în vigoare, motivele nefiind unele de interes public, ci unele care țin strict de clauzele contractului comercial dintre cele două părți. Kaufland România rămâne un susținător ferm al producătorilor locali, promovând o comunicare deschisă și transparentă pentru a asigura parteneriate de lungă durată. Ne angajăm în continuare să oferim clienților noștri produse de calitate de la furnizori locali, menținându-ne misiunea de a sprijini economia românească”, au transmis oficialii Kaufland la solicitarea HotNews.ro.

În momentul de față, produsele Cremola pot fi găsite doar în câteva magazine Mega Image.

Citește și: Un cuplu de români cu venituri de 80.000 de euro în străinătate vrea să investească banii strânși în România. Reacția internauților: „După 1 an de antreprenoriat în România, o să vă fie dor de cei 80.000 euro”