Risc de escaladare a războiului. Şeful NATO le cere aliaţilor să dea voie Ucrainei să atace Rusia şi invocă Articolul 5 după atacul cibernetic asupra României

Șeful NATO le cere aliaţilor să dea voie Ucrainei să atace ținte din Rusia cu armament primit din Occident.  Ucraina le cere aliaţilor săi, în special Statelor Unite, să o autorizeze să folosească armamentul pe care aceştia i-l furnizează împotriva unor ţinte militare pe teritoriul rus.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-un interviu acordat revistei britanice The Economist că este de aceeaşi părere cu ucrainenii. „A venit timpul ca aliaţii să reflecteze la posibilitatea de a ridica anumite restricţii pe care le-au impus utilizării armamentului trimis Ucrainei”, în contextul ofensivei ruse în Harkov, „aproape de frontieră”, a declarat Stoltenberg în interviu, potrivit Le Monde.

„Luarea Ucrainei posibilităţii de a folosi aceste arme împotriva unor ţinte militare legitime pe teritoriul rus face foarte dificil ca ea să se apere”, a pledat șeful NATO. „Unii aliaţi au ridicat deja aceste restricţii”, a subliniat Stoltenberg, referindu-se la Marea Britanie.

Ruşii atacă furibund în Harkov: bombardamente violente cu rachete balistice. NATO face zid de drone în faţa Rusiei

Alte articole

Ucraina a lansat primul atac cu rachete americane ATACMS asupra Rusiei. Răspunsul lui Putin a venit imediat și îngrozește întreaga lume

Donald Trump Jr, acuzații dure la adresa lui Joe Biden: ”Declanșează cel de-al Treilea Război Mondial înainte ca tatăl meu să aibă șansa de a crea pace și de a salva vieți”

Însă mai mulţi aliaţi ai Kievului, ca Statele Unite, refuză în continuare acest lucru. „Dacă refuzaţi Ucrainei dreptul de a lovi ţinte militare pe teritoriul (rus), atunci le devine complicat să-şi impună respectarea dreptului de a se apăra”, subliniază Stoltenberg.

„Această autoapărare este înscrisă în Carta ONU, ea este legală şi este legitimă”, iar NATO vrea să ajute Ucraina să-şi impună respectarea acestui drept, anunţă el. „Acest lucru include posibilitatea de a lovi ţinte pe teritoriul rus, atunci când sunt ţinte militare şi legitime”, argumentează secretrul general al NATO.

Marea Britanie, prima ţară NATO care și-a dat acceptul. Rusia ameninţă că va lovi ţinte britanice

Liniile roşii impuse Ucrainei de către aliaţii săi au început să se şteargă una câte una. Ţările din Occident interzic Ucrainei, de la începutul invaziei ruse, în 2022, să folosească armamentul pe care îl furnizează pentru a ataca teritoriul rus, pentru a reduce riscul unei escaladări împotriva unei puteri nucleare.

Însă, la începutul lui mai, Marea Britanie a autorizat Kievul să folosească materialul militar britanic – rachetele de croazieră de tip Storm Shadow – pentru a lovi pe teritoriul rus.

Statele Unite ar putea lua, la rândul lor, această decizie, potrivit The New York Times (NYT). Vineri, deputatul MoDem Jean-Louis Bourlanges, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe din Adunarea Naţională, a îndemnat Franţa să „iasă din rezervă” şi să-şi schimbe poziţia în această chestiune, scrie Le Figaro.

„Această schimbare de doctrină este perfect legitimă, în măsura în care pune capăt unei asimetrii inacceptabile între situaţia agresatului şi cea a agresorului”, a justificat el.

Franţa livrează Ucrainei rachete de croazieră de tip Scalp – versiunea franceză a Storm Shadow. Ucraina a folosit, în ultimele luni, în principal drone produse local, cu capacităţi limitate, în atacuri pe teritoriul Rusiei.

Într-un interviu acordat AFP vineri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat, la rândul său ca aliaţii Ucrainei să îl autorizeze să folosească armele furnizate aşa cum doreşte.

Volodimir Zelenski dă asigurări că acest armament va fi folosit ca armament defensiv. Rusia ia această ameninţare în serios. După ce Londra a autorizat Kievul, Kremlinul a ameninţat să lovească ţinte militare britanice „pe teritoriul Ucrainei şi nu numai”.

Joi, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, avertiza că o decizie asemănătoare a Statelor Unite ar reprezenta o „escaladare”.

Jens Stolteberg este, de altfel, conştient de acest lucru. „Trebuie să împiedicăm acest război să devină un conflict între Rusia şi NATO în Europa”, a declarat el pentru The Economistm, citat de Digi 24.

„Însă noi nu suntem implicaţi în mod direct de pe teritoriul NATO în operţiuni de luptă în Ucraina”, a mai subliniat secretarul general al NATO.

În amplul interviu oferit The Economist, Stoltenberg a făcut referire la războiul electronic şi cibernetic dus de Rusia în ultima perioadă, acţiuni care au afectat şi ţările vecine Ucrainei, inclusiv România. El a declarat că ar putea fi activat Articolul 5, dar doar pe această latură a războiului electronic. „Putem invoca Articolul 5 și putem răspunde în spațiul cibernetic și în alte domenii pentru a proteja aliații NATO”, a declarat Stoltenberg.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le mulţumeşte lui ”Joe Biden, Congresului american şi poporului american” după ce Statele unite au anunţat vineri seara trimiterea de armament în valoare de 275 de milioane de dolari (253 de milioane de euro), pentru a ”ajuta Ucraina să respingă ofensiva Rusiei în apropiere de Harkov”, relatează Le Monde.

Volodimir Zelenski confirmă pe X că este vorba despre rachete cu rază lungă de acţiune ”de care avem multă nevoie”, obuze de artilerie, armament antitanc, dar şi ”alte arme”, fără să precizeze despre ce armament este vorba.

I am grateful to @POTUS Joe Biden, U.S. Congress and its both parties, as well as the American people for the new military aid package announced today.

It includes much-needed long-range missiles, precision artillery munitions, anti-tank capabilities, and other weapons.

This…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 24, 2024

”Acest ajutor vine într-un coment critic, în timp ce inamicul îşi intensifică atacurile de-a lungul liniei frontului”, precizează el.

”Libertatea este o valoare cardinală a naţiunilor noastre. Pentru a o apăra, avem nevoie de susţinerea continuă a Statelor Unite şi celorlalţi aliaţi ai noştri”, scrie el.

Statele Unite au anunţat vineri un ajutor militar în valoare de 275 de milioane de dolari în ”ajutorul Ucrainei să respingă ofensiva Rusiei în apropiere de Harkov”.

Acest material, retras din stocurile militare americane, include muniţie de lansatoare de rachetă de tip HIMRS, obuze de artilerie, rachete ghidate şi armament antitanc, de care Ucraina are ”nevoie urgentă”, a anunţat într-un comunicat Departamentul de Stat american.

Zelenski linişteşte NATO: Pierderile ruseşti în timpul ofensivei de la Harkov sunt de opt ori mai mari decât cele ucrainene

Pierderile Rusiei în timpul ofensivei din regiunea Harkov, lansată la începutul acestei luni, sunt de opt ori mai mari decât cele suferite de forţele armate ucrainene, a declarat  Volodimir Zelenski într-un interviu publicat sâmbătă.

Vorbind pentru publicaţia kazahă Vlast, Zelenski a declarat că această cifră arată că Vladimir Putin „nu are absolut nicio consideraţie pentru umanitate”.

„Străpungerea lor în direcţia Harkov, care a avut loc cu puţin peste două săptămâni în urmă, s-a soldat cu pierderi militare de la 1 la 8 – un ucrainean la opt ruşi”, a declarat Zelenski în timp ce vorbea cu reporterii în ruinele unei tipografii din Harkov, care a fost distrusă de un atac cu rachete ruseşti cu o zi înainte.

Apel telefonic între ministrul interimar de Externe iranian şi Lavrov. Teheran: cooperarea bilaterală cu Moscova este în creştere

Ministrul interimar de Externe iranian, َAli Bagheri, a declarat că a avut o conversaţie telefonică cu omologul său rus Serghei Lavrov, în timpul căreia cele două părţi au revizuit programele bilaterale şi multilaterale. „Cooperarea bilaterală, regională şi internaţională Teheran-Moscova a avut o tendinţă de creştere. Calea multilateralismului este alegerea strategică a Iranului şi Rusiei de a modela o lume justă, în care fiecare actor are posibilitatea de a juca un rol în funcţie de capacităţile sale”, a adăugat astăzi Bagheri, într-un mesaj postat pe contul său de X.

Zelenski îi răspunde lui Putin: El este cel ilegitim

„Ucrainenii îşi cunosc Constituţia, cunosc legile, iar declaraţiile preşedintelui nelegitim al Federaţiei Ruse despre ilegitimitatea preşedintelui Ucrainei sunt, sincer, plictisitoare.” Acest lucru a fost declarat presei asiatice de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, definit ieri de omologul său rus drept „ilegitim”, întrucât mandatul său a expirat pe 20 mai, iar ţara a amânat votul din cauza războiului. „Oricine ştie să citească legile îşi va trage propriile concluzii din cuvintele lui Putin, care sincer nu mă deranjează prea mult”, a adăugat Zelenski.