Angajații de la Senat și Camera Deputaților protestează iar şi cer salarii mărite cu 25%. Majorarea este de doar 10% a fost decisă săptămâna trecută.
Guvernul a adoptat, joia trecută, ordonanţa de urgenţă care prevede majorări salariale cu 10%, în două tranşe, în lunile iunie şi septembrie, pentru angajaţii din domeniile cultură, diplomaţie, oficiile Registrului Comerului, instituţiile din subordinea şi coordonarea Guvernului, ministerelor sau sub controlul Parlamentului, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului Mihai Constantin. El a mai spus că impactul bugetar pentru acest an este estimat la 1,2 miliarde lei.„Încep cu ordonanţa de urgenţă care aduce o majorare salarială cu 10% în două tranşe pentru mai multe categorii de angajaţi din administraţie. Este vorba despre angajaţii din administraţia centrală din domeniile cultură, diplomaţie, din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor Registrului Comerţului din tribunale, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului, a ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi cele aflate sub controlul Parlamentului”, a afirmat Mihai Constantin, la finalul şedinţei de joi a Executivului.
El a mai spus că această creştere salarială va fi aplicată şi funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului din localităţile de până la 20.000 de locuitori.
”Începând cu luna iunie 2024 se va aplica prima tranşă, o majorare de 5% raportată la nivelul veniturilor aflate în plată, iar a doua tranşă se va aplica începând cu luna septembrie”, a completat Constantin.
Acesta a mai precizat că personalul agenţiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru protecţia mediului va beneficia de salarizarea de care beneficiază Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
„Diferenţele salariale se vor aplica tot în tranşe, în lunile iunie şi septembrie, sub principiul general al acestei ordonanţe de echitate şi echivalare, aceeaşi muncă, aceeaşi plată”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Pentru munca prestată în condiții grele și deosebit de grele, vătămătoare și deosebit de vătămătoare funcționarilor publici li se stabilesc sporuri de compensare în mărime unică pentru salariații de orice calificare care muncesc în condiții egale la unitatea respectivă, sau sporuri vătămătoare. Sunt foarte mulți funcționari care beneficiază de acest privilegiu, însă puțini sunt cei care chiar îl merită. Dacă sectorul privat a fost lovit în plin de efectele crizei economice din ultimii ani, salariații statului au rămas cu veniturile și sporurile intacte până la noua lege a salarizării, care înglobează în leafa de bază toate aceste sporuri.
În cazul deputaților și senatorilor vorbim de chirii, hrană, transport gratuite, iar în cazul funcționarilor din serviciile Camerei Deputaților și Senatului vorbim despre compensații mascate sub forma sporului de condiții vătămătoare: 15% din salariu pentru condiţii vătămătoare generate de undele electromagnetice provocate de antenele de pe Casa Poporului.
Sporurile pe care le primesc funcționarii publici sunt cu duiumul. Spor de izolare, de consemn la domiciliu sau de suprasolicitare neuropsihică, de condiții vătămătoare sunt doar câteva dintre motivele pentru care angajații din mediul public primesc bani suplimentari pe lângă salariul de bază.
Compensațiile în sistemul public au apărut precum și pensiile speciale. Cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic a obținut un spor. Cine nu, sănătos să fie! Sunt și situații unde sporurile sunt întemeiate însă peste noapte devin ilegale, așa că Statul le elimină. Și, nu numai atât, le cer și înapoi. Cum este cazul angajaților de la ARSVOM, acolo unde chiar este nevoie de sporuri, având în vedere riscul la care sunt supuși zilnic. Alții se bucură în continuare de aceste venituri pe care le încasează, pe lângă salarii… cum ar fi funcționarii din Parlament, serviciile Camerei Deputaților și Senatului. Începând de la secretarul general, consilier parlamentar, referent și până la bucătar, ospătar, șofer, cu toții primesc sporuri pentru condiții vătămătoare. Cică sunt afectați de undele electromagnetice care se propagă prin clădire, au o activitate ce presupune o suprasolicitare nervoasă și condiții de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului.
Dar haideți să vedem care este cuantumul acestor sporuri încasate de sutele de funcționari din Camera Deputaților.
De exemplu, secretarul general primește un sport de condiții vătămătoare de 3000 de lei, pe lângă cel de 20.194 lei, reprezentând salariul de bază, iar adjunctul său primește 2852 lei, un salariu de bază de 19.010 lei plus indemnizația de doctor, de 950 de lei. Sporul de condiții vătămătoare, în cazul unui șef de departament, este de 2.315 lei, iar al unui director general este de 1999 lei.
Un șef serviciu sau birou încasează un spor de 1783 lei, iar un consilier parlamentar poate încă un spor de condiții vătămătoare de până la 1414 lei.
Dacă în cazul celor de mai sus se justifică, să zicem, sporul pentru condiții vătămătoare, nu înțelegem de ce un bucătar sau cofetar, casier ori operator xerox sau liftier, din aparatul Camerei Deputaților, ar avea nevoie de aceste sporuri!
Un referent bucătar sau ospătar încasează un spor de 551 lei, iar un referent casier încasează spor de 499 lei, operatorul xerox ia spor de 520 de lei, iar un magaziner 354 lei, în timp ce un șofer ia spor de 543 lei, iar un liftier 426 lei.
Aceeași situație o regăsim și în cazul angajaților din Senat, salarii mari şi privilegii sub formă de sporuri aberante
Nu știm cât de justificată este acordarea sporului în cazul categoriei de funcționari prezentată mai sus, cert este că prin munca în fața computerului, într-un mediu cu praf, expunerea la germeni ori bacterii, sau uzura mult prea devreme a organismului o regăsim și în cazul angajaților din privat, însă foarte puțini dintre aceștia beneficiază de un spor la leafă pentru aceste motive.
Marcel Ciolacu a subliniat că România „nu îşi mai permite” facilităţi şi „privilegii” de 75 de miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei anual, care reprezintă 15% din PIB.
Modul în care se taie sporurile este următorul: „În raport cu condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”.
De menționat că, în prima variantă a Legii austerității, plafonul maxim era de 1.000 de lei brut. Prin ridicarea plafonului, evident că mai mulți angajați vor rămâne cu sporuri mai considetente.
Plafonul de 1.500 lei este imens chiar și pentru angajații de la Camera Deputaților care sunt unii dintre cei mai bine plătiți bugetari. După cum se vede, doar șefii și directorii primesc sporuri de condiții vătămătoare care depășesc 1.500 de lei brut. Sporurile pentru condiții vătămătoare de muncă sunt acordate angajaților din birouri pentru motive absurde: muncesc în praf, în camere prost luminate, sunt expuși la radiațiile de la ecranul compuetrul, imprimnate sau antenelor aflate la sute de metri. Ca noi ceilalți care nu luăm aceste sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă. Sporurile sunt acordate, în apropae toate cazurile în cunatumul maxim admis de lege 15%, ca și cum angajaților la stat le-ar fi puse în același fel viața în pericol.
Parlamentarii ar putea beneficia, în curând, de încă un spor la salariu. De data aceasta, pentru cei care lucrează cu documente secrete: 15% în plus la câștigul de bază. Inițiativa îi aparține chiar șefului comisiei SRI din Parlament.
Este o inițiativă legislativă care a fost depusă la Biroul Permanent al Senatului, în ultima zi lucrătoare din Parlament.
Proiectul modifică două articole din cadrul anexei 8 a legii salarizării, publicată în 2017.
Textul inițiativei menționează la primul articol: Observăm că parlamentarii vin la pachet cu funcționarii din Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securității. Un alt detaliu din proiectul de lege este că se lasă la latitudinea superiorilor din aceste instituții să decidă exact cine va primi acest spor de 15%. Președintele CNSAS ar urma să ia această decizie, în cazul instituției sale. În cazul parlamentarilor, decizia privind categoriile de personal ar urma să fie luată de către secretarii generali ai celor două camere.
În expunerea de motive se vorbește despre principiul aplicării echitabile a legii și sunt date ca exemplu mai multe instituții unde funcționarii primesc deja un astfel de spor pentru lucrul cu documente clasificate secretizate.
Încă din 2018, parlamentarii au dorit să reglementeze acest spor și au depus un proiect de lege în Parlament, care a fost dezbătut 2 ani și o lună și, după ce a fost amendat de mai multe ori în timpul dezbaterilor, a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis, însă doar pentru anumite categorii de funcționari publici.